Depresia se manifestă prin stări acute de copleşire emoţională, apatie totală, descurajare, care sunt însoţite de simptome precum: stări de oboseală cronică, insomnie, lipsa poftei de mâncare, constipaţie, migrene, dezechilibre cardiace, dureri de spate, dereglarea ciclului menstrual la femei, scăderea tonusului corporal.
Bolnavul de depresie e chinuit de puternice sentimente de vină şi autoreproşuri şi se străduieşte permanent să refacă lucrurile în bine. Cuvântul depresie vine de la latinescul “deprimo”, care înseamnă a oprima, a înăbuşi, a reprima, a înfrânge, a reţine. De aici ne punem întrebarea de ce anume se simte copleşit bolnavul de depresie sau ce anume reprimă el în sine. Agresivitatea nedirecţionată în afară se transformă în durere corporală, iar agresivitatea suprimată la nivel psihic duce la depresie. Dacă ea este blocată în procesul ei de exteriorizare, se va îndrepta spre interior şi va transforma persoana din emiţător în receptor. Agresivitatea îndreptată asupra propriei persoane îşi găseşte expresia cel mai limpede în suicid. Aici trebuie pusă întrebarea faţă de cine erau de fapt îndreptate aceste intenţii agresive.
Depresia reprezintă forma cea mai evidentă de respingere a responsabilităţii. Bolnavul de depresie, practic, nu mai acţionează, ci vegetează. El se teme să preia anumite responsabilităţi. Din aceste motive, depresia apare atunci când persoana trebuie să treacă într-o nouă etapă a vieţii, unde se va confrunta cu experienţe noi. Tot ceea este plin de viaţă, cum ar fi: mişcarea, alternanţa, sociabilitatea, şi comunicarea sunt sustrase bolnavului de depresie, având loc manifestări orientate spre polul opus: apatie, încremenire, singurătate, gânduri referitoare la moarte. Conflictul propriu-zis constă în teama la fel de mare atât faţă de viaţă, cât şi faţă de moarte. Viaţa activă de zi cu zi aduce cu sine sentimentele de vină şi responsabilitate, însă tocmai pe acestea pacientul caută să le evite.
Psiholog Mihai Marius MOISOIU
Tel: 0753937223