Printează articolul
Trimite e-mail
Buciumele, tobele, trâmbiţele, goarnele, bicele, dar şi vocile a peste 1.500 de urători au răsunat sâmbătă în municipiul Suceava, la Festivalul de datini şi obiceiuri de Anul Nou, organizat de Consiliul Judeţean Suceava în cadrul programului „Crăciun în Bucovina”.
Imediat ce în oraş au început să răsune tobele care dădeau ritmul de joc urşilor şi căpriţelor în care au venit costumaţi mulţi dintre urători, lumea a şi început să se adune în Centru, pe esplanada modernizată, unde a aşteptat sosirea paradei tradiţiilor populare.
Urătorii, veniţi din toate zonele judeţului şi din judeţe învecinate, precum Botoşani, Iaşi, Bacău, Neamţ, dar şi din Republica Moldova, s-au adunat în zona intersecţiei Areni, în special în Parcul Universităţii, de unde, cu surle şi trâmbiţe, cu pocnete din bice şi urături specifice zonei lor, au pornit la drum, spre Centru, pe un sens de circulaţie al principalei artere rutiere a municipiului.
Parada obiceiurilor tradiţionale, devenită la rândul ei o tradiţie la Suceava, a atras mii şi mii de suceveni, dornici să vadă costumele pregătite de urători pentru acest an, să-i asculte cum cântă la diverse instrumente – buciume, tobe, goarne, trâmbiţe, să le urmărească jocul specific animalelor reprezentate – urşi, căluţi sau capre.
Aşa se face că, de o parte şi de alta a bulevardului principal, trotuarele erau pline de lume, care sorbea din ochi impresionanta paradă a tradiţiilor populare, până şi cei aflaţi în maşinile oprite temporar în trafic întâmpinând parada cu zâmbetul pe buze şi cu aparate foto sau cu telefoanele pregătite să-i filmeze şi să-i fotografieze pe urători.
Plug de peste 200 de ani, adus cu boii, de la Câmpulung Moldovenesc
La fel ca şi în ceilalţi ani, prima formaţie de urători din paradă a fost cea din Câmpulung Moldovenesc. Cu sumane negre şi iţari albi, strânşi pe picior cu cizme negre, lungi, urătorii ieşeau în evidenţă şi prin buciumele lungi, lucrate de pricepuţi meşteri care cunosc tainele lemnului, cu care făceau să răsune centrul oraşului. Tot ei s-au prezentat şi cu tradiţionalul pluguşor tras de boi - Florinel şi Cărăbuş, cu brăduţ împodobit deasupra, cu care gospodarii mergeau pe vremuri din casă în casă, pentru a vesti Anul Nou şi a le ura gazdelor spor în toate şi belşug.
Plugul cu care au venit la Suceava, tras de boi, după două zile de mers, are o vechime de peste 200 de ani.
În spatele lor veneau gospodarii de la Mălini, care, pe scena din Centru, au încântat publicul cu frumoasele urături tradiţionale, apreciate la nivel naţional, recent fiind premianţii unui festival folcloric care a reunit talente din toată ţara.
Cei din Corlata au venit cu cerbul şi cu frumoase bundiţe din piele de oaie, îmbrăcate peste portul tradiţional alb cu negru, Hânţeştiul cu cel mai tânăr grup de urători – căluşari îmbrăcaţi în roşu şi alb, Udeştiul cu fioroşi urşi, care săreau, urlau, făceau tumbe şi dansau, pe ritmurile tobelor.
„Avem prezente 42 de trupe, pentru că în fiecare an, pe lângă cei invitaţi de noi, vin şi alţii care vor să fie prezenţi aici. Un element de noutate este prezenţa unei formaţii din Republica Moldova, dar şi a unor trupe din judeţe vecine – Botoşani, Iaşi şi Neamţ. Este unul din cele mai mari evenimente care evidenţiază tradiţiile de iarnă, în special Anul Nou, iar de peste 20 de ani această tradiţie are loc pe 27 decembrie, de Sfântul Ştefan”, a declarat Viorel Varvaroi, managerul Centrului Cultural Bucovina, care a însoţit trupele la paradă.
Urători de peste Prut, jocuri cu flăcări şi malanca
Dacă pe mulţi spectatori i-a fascinat dansul caprelor, al urşulor şi căiuţilor, alţii au apreciat mult pocnetul bicelor pe care o parte din urători le învârteau deasupra capetelor, sfichiuind aerul şi trosnind năpraznic, în vreme ce în jurul lor se făcea liber pe o distanţă de câţiva metri.
Cu frumoase cântece şi o veselie debordantă s-au remarcat şi urătorii de peste Prut - Ansamblul folcloric „Ţărăncuţa” din sat Bardar – raionul Ialoveni, din Republica Moldova.
Alte cete de urători, precum cei din Boroaia, au prezentat și jocuri cu flăcări, dar şi malanca, o formă de teatru popular cu tentă satirică, unde personajele sunt baba şi moşneagul, doctorul, popa, capra şi ciobanul, căiuţii, ursul, cerbul şi negustorul.
„În fiecare an venim cu obiceiurile preluate de la părinţi, bunici şi străbunici”,
a spus Laurenţiu Fediuc, unul dintre urătorii din Boroaia, prezent la paradă atât cu feciorul său, cât şi cu nepotul.
Impresionaţi de cele văzute, copiii care au asistat de pe marginea străzii la parada tradiţiilor populare au mărturisit că îşi doresc şi ei ca de Revelion să meargă cu uratul cu fel de fel de deghizări, multe inspirate din cele ale urătorilor pe care i-au putut admira sâmbătă, de Sfântul Ştefan.
„Tradiţia ne-a obişnuit ca în fiecare an, la Suceava, pe data de 27 decembrie, să avem o sărbătoare a satului românesc, a grupurilor folclorice care reprezintă obiceiurile de iarnă. Aici poate fi văzut tot ce ţine de obiceiurile de la trecerea dintre ani – ursul, capra, cerbul, urâţii, frumoşii, căiuţii – fiecare cu simbolul lui, care aduce în ograda gospodarului urările pe care le-am moştenit şi le ducem mai departe. E o bucurie pe care ne dorim să o transmitem mai departe”, a declarat Călin Brăteanu, consultant artistic al Centrului pentru Conservarea şi Păstrarea Culturii Tradiţionale Suceava.
Spectacol impresionant, pe durata mai multor ore
Cei aproximativ 1.500 de urători, însoţiţi de mult mai mulţi spectatori, s-au îndreptat apoi spre centrul Sucevei, trecând prin faţa Palatului Administrativ, unde nu au mai fost întâmpinaţi de autorităţi, aşa cum se obişnuia, încât au mers direct către scena amenajată pe esplanada modernizată, lângă bradul de Crăciun.
Acolo, pe rând, urătorii din toate zonele judeţului, dar şi cei veniţi din vecinătăţi au demonstrat talentul lor şi meritele de a fi păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti, în faţa unui public numeros, care a înfruntat frigul şi a suportat ninsoarea, pentru a putea vedea cât mai mult din spectacolul care a durat mai mult de patru ore.
