Fără nici o cheltuială, oamenii de afaceri suceveni pot rezolva problemele sociale din judeţ

Toţi oamenii de afaceri, de la marile companii până la ultimul chioşc din piaţă sau bazar, plătitori de impozit pe profit, pot redirecţiona 20% din aceste sume datorate statului către un ONG sau persoană aflată în dificultate - oameni care au nevoie de intervenţii medicale contra cost, cazuri sociale grave, şcoli, spitale, dispensare, elevi sau studenţi implicaţi în cercetare etc.

Codul Fiscal permite încă din 2004 această redirecţionare, fără nici o cheltuială suplimentară, dar din păcate puţine companii uzează de această facilitate.

Unul dintre oamenii de afaceri suceveni care folosesc deja de trei ani această prevedere legislativă este Florin Andronic, managerul unei companii de transport. „Oricine poate face asta, orice om de afaceri poate face un bine comunităţii în care trăieşte. Dacă ai profit 1.000 de euro, poţi da 200 de euro pentru ceva din judeţ. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să găseşti cui vrei să dai banii”, ne-a declarat Florin Andronic. El a început cu Centrul de Plasament „Speranţa”, unde în 2012 a cumpărat mobilier de 10.000 de lei. În 2013, tot aici a donat alimente de 5.324 de lei şi a pus parchet de 18.600 de lei. La instituţia de învăţământ la care învaţă unul dintre cei doi fii ai săi, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, a cumpărat cu 5.215 lei echipamente electronice necesare procesului didactic, iar pentru SMURD Suceava a cumpărat combinezoane de 5.000 de lei.

„Toţi avem aşteptări de la cei de la SMURD; când se întâmplă ceva punem mâna pe telefon şi sunăm la 112. Şi ei îşi cumpărau combinezoane second-hand şi nu aveau echipamente de iarnă. Nu mi se pare normal ca oamenii de la un serviciu de care avem nevoie toţi, de la un serviciu public, să nu aibă echipamentele speciale de care au nevoie”, a afirmat tânărul om de afaceri.

„În goana după bani, uiţi că din două telefoane poţi să ajuţi”

Aşa se face că în 2014 a dat comandă de 30 de combinezoane de iarnă pentru angajaţii de la SMURD Suceava, pentru care a plătit 11.941 de lei. Tot în acest an a cumpărat cu 1.986 de lei manuale şi mobilier la clasa fiului său, la Şcoala „Ion Creangă”, grădiniţa din Obcini, unde învaţă al doilea fiu, a sponsorizat-o cu 1.802 lei, Centrul de Plasament „Speranţa”- 5.208 lei, cu care a cumpărat plăpumi şi perne pentru copii, iar cu 60.500 de lei a contribuit, alături de fundaţia pentru SMURD, la achiziţia unei autoşenilate pentru intervenţii la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava.

Pentru viitor, sponsorizarea SMURD Suceava rămâne pe primul loc, apoi implicarea în rezolvarea unor probleme sociale. „Nepăsarea şi indolenţa caracterizează din păcate oamenii de afaceri din România. În goana după bani, uiţi că din două telefoane poţi să ajuţi, poţi să contribui la rezolvarea unei probleme vitale pentru comunitatea în care trăieşti”, consideră Florin.

El a explicat că modalitatea de redirecţionare este foarte simplă. Firma îşi calculează suma aferentă celor 20% din impozitul pe profit, apoi încheie un contract de sponsorizare cu ONG-ul pe care îşi doreşte să îl susţină.

Acest tip de sponsorizare nu presupune alte cheltuieli suplimentare şi nu afectează profitul net al companiei.

Sponsorizarea, mecenatul şi bursele private sunt modalităţi de sprijin fără nici o cheltuială pentru firme

Avantajele unui asemenea tip de donaţii este că reprezentanţii firmelor au libertatea de a alege destinaţia unei sume, care ar ajunge oricum la stat. Astfel, contribuie la o cauză nobilă, fără nici un fel de cheltuială, şi prin contribuţia fiecărei firme se poate ajunge la un progres semnificativ în soluţionarea şi prevenirea problemelor sociale.

Pe lângă sponsorizare, o altă modalitate de sprijin este mecenatul, prin care poate fi susţinută o persoană fizică pentru desfăşurarea unor activităţi în domeniile cultural, artistic, medico-sanitar sau ştiinţific - cercetare fundamentală şi aplicată. Conform legii, oricine poate fi sponsor sau mecena, cu condiţia ca banii sau bunurile acordate să nu provină din surse bugetare. Beneficiarul mecenatului poate să fie doar o persoană fizică.

Mai menţionăm că OUG 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a permis ca, din 2014, contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, să scadă din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă de 3 la mie din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.