Ce au mai făcut în 2014 laureaţii Galei „Top 10 Suceveni” de anul trecut

În avanpremiera celei de-a treia ediţii a Galei „Top 10 Suceveni”, care va avea loc vinerea aceasta, pe 12 decembrie, în aceeaşi locaţie ca la precedentele ediţii, „Conacul Domnesc” din Şcheia, i-am contactat pe laureaţii de anul trecut, pentru a afla ce au mai făcut între timp.

Veţi afla în acest material că visurile, proiectele, performanţele acestor oameni au continuat şi după gala de anul trecut.

Fata de aur, studentă la Princeton University

Iustina Crăciun, tânăra din Fălticeni care a reuşit în toamna lui 2013 o performanţă incredibilă, obţinând două medalii de aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, ce a avut loc în Grecia, a continuat să impresioneze.

La ediţia din acest an a Olimpiadei, care, datorită rezultatelor Iustinei, dar şi palmaresului tatălui său, a avut loc la Suceava, fata cu stea în frunte de la Fălticeni a luat din nou aur.

Când ne-am văzut ultima oară, anul trecut, prin noiembrie, Iustina era în ultimul an la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, iar astăzi este studentă în Statele Unite, la Princeton University, în New Jersey.

Acolo, la mii de kilometri de casă, Iustina se pregăteşte asiduu şi, cu siguranţă, vom mai auzi de noi şi noi performanţe ale tinerei care la 15 ani era numită cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni.   

Lucian Goian a continuat selecţia pentru naţionala lui Albert. De la fotbalişti, la jucători de tenis

Printre premianţii de anul trecut s-a numărat şi Lucian Goian, fostul fotbalist de la Astra şi Dinamo, actualmente jucător la echipa Beijing Baxy, China.

Lucian a fost laureat în Gala „Top 10 Suceveni” - ediţia a II-a pentru faptul că a demarat pe contul său de Facebook o campanie de  întrajutorare pentru Albert, copilul grav bolnav al unor tineri din municipiul Suceava. A aflat de povestea băieţelului pe internet şi a început să adune tricouri cu autograf de la fotbalişti cunoscuţi şi să le scoată la licitaţie, tot pe internet, toţi banii fiind destinaţi exclusiv părinţilor lui Albert.

„L-a întrebat odată cineva cât va mai continua campania şi a răspuns: atâta vreme cât fotbaliştii o să îmi mai răspundă la telefon”, ne mărturisea anul trecut soţia lui Lucian, Anda Goian (Banu), fostă jurnalistă sportivă şi prezentatoare TV.

Lucian Goian a scos la licitaţie zeci de tricouri ale unor fotbalişti cunoscuţi din ţară, dar şi din străinătate, chiar şi Francesco Totti, legendarul căpitan al Romei, acceptând să doneze unul dintre tricourile sale pentru această campanie.

„Anul acesta, datorită sportivilor, pentru că ei sunt principalii pioni ai acestei campanii, am reuşit să continuăm strângerea de fonduri necesare tratamentului şi recuperării lui Albert. Am avut şi o premieră: tricouri primite de la două nume foarte importante din tenisul romanesc, Horia Tecău şi Irina Begu. Pe iubitorii tenisului îi anunţ că le mai pregătesc o surpriză: tricoul unui jucător din Top 10 ATP. De asemenea, eu fiind mult plecat, am avut sprijinul unor prieteni din ţară, care m-au ajutat în campanie. Dar, cel mai important lucru despre care vorbim la finalul acestui an este faptul că Albert face progrese, eforturile lui şi ale familiei şi sprijinul sportivilor implicaţi în campanie dau roade! Asta ne bucură enorm!”, a declarat zilele trecute Lucian Goian pentru Monitorul de Suceava.

Judecătorul Nechita continuă proiectul său de condamnare a abandonului şcolar

Judecătorul Maricel Nechita a impresionat anul trecut cei peste 500 de invitaţi la gală cu proiectul său de a oferi o sumă de până la 2.000 de lei pentru patru elevi de liceu care sunt în imposibilitatea de a continua studiile din motive financiare. Magistratul le-a trimis un e-mail celor de la Salvaţi Copiii Suceava cu proiectul său, iar împreună cu reprezentanţi ai organizaţiei a demarat acest proiect (Bursa Prieteniei), prin care şi-a propus să condamne abandonul şcolar.

Maricel Nechita, la rândul său, a fost precum copiii cărora vrea să le întindă acum o mână de ajutor. În şcoala gimnazială, tatăl său se gândea să nu îl mai dea la liceu, din lipsa banilor, însă diriginta de atunci l-a convins pe tată cât de important este ca băiatul să-şi continue studiile.

A ajuns la Liceul Silvic din Câmpulung Moldovenesc, însă, după un an, s-a aflat în aceeaşi situaţie, fiind la un pas să fie retras de la şcoală de tatăl său, care nu îşi mai putea permite să-i trimită bani pentru şcoală. 

Şi atunci, ca într-un scenariu tras la indigo, salvarea lui a fost dirigintele din liceu, profesorul de sport Viorel Totoescu, care a obţinut pentru elevul Nechita gratuitate pentru cazare şi masă.

A absolvit liceul câmpulungean, a intrat la Drept, iar astăzi este vicepreşedintele Judecătoriei Suceava.

„Proiectul merge înainte. Acum sunt înscrişi trei copii în program, unul de clasa a IX-a şi două fetiţe de anul trecut care sunt în clasa a X-a. La anul, va intra încă un elev de-a IX-a. Copiii au rezultate foarte bune la şcoală, fetele fiind premiante la sfârşitul clasei a IX-a şi sunt foarte mândru de ele. Mergem mai departe împreună”, ne-a povestit ieri magistratul.

Din păcate, nu i s-a mai alăturat nimeni în acest proiect, pentru a creşte suma lunară cu care ar putea fi incluşi în proiect şi alţi elevi aflaţi în situaţia de a abandona studiile.

În 2012-2013, la nivelul judeţului, nu mai puţin de 609 elevi au renunţat la şcoală. În anul şcolar precedent, au fost 859 de copii şi adolescenţi care au lăsat locurile goale în bănci.

Studenta nevăzătoare, şefă de promoţie, are un nou vis: să predea la universitate

Povestea Magdalenei Iurescu a arătat că orice vis poate deveni realitate, chiar dacă tânăra a orbit la scurt timp de la naştere. „Din cauza incubatorului, nu i-au fost acoperiţi ochişorii”, mărturisea mama Magdalenei, Olimpia Iurescu.

Magda, cum îi spun apropiaţii, a făcut gimnaziul şi liceul la Buzău, la o şcoală specială pentru nevăzători. A urmat apoi marea ei provocare: facultatea.

Iar tânăra nevăzătoare a făcut nu una, ci două specializări: română-italiană şi engleză-română, iar anul trecut le-a absolvit, fiind desemnată şefă de promoţie.

Şefa promoţiei 2013 a Facultăţii de Litere mărturisea anul trecut că vrea să se angajeze ca profesor la şcoala de nevăzători la care a învăţat şi ea sau să urmeze o carieră universitară.

Ieri, însă, când am vorbit la telefon, mi-a povestit despre noul ei vis: „Să predau la Universitatea din Suceava”.

Ce a făcut între timp? „Am luat şi cea de-a doua licenţă, cu 10, am terminat primul modul de pedagogie, am făcut trei ani într-un an, m-am înscris la al doilea nivel de pedagogie, sunt în anul II la master şi la anul mă înscriu la studii de doctorat”, îmi spune Magda. 

Preotul Mihai Negrea a mai luat în grijă alţi 70 de copii

Reportajul video în care v-am prezentat anul trecut cazul preotului Mihai Negrea, stareţul Mănăstirii Podu Coşnei, de la intrarea în comuna Poiana Stampei, care de mai mulţi ani avea grijă de peste 40 de copii, orfani ori provenind din familii dezorganizate, a primit cele mai multe voturi din partea invitaţiilor de anul trecut, primind astfel şi premiul publicului.

Din 2006, de când a venit la Mănăstirea Podu Coşnei, părintele, ajutat de soţia sa, Iulia Negrea, şi-a dedicat viaţa copiilor năpăstuiţi.

A început cu patru fraţi, trei băieţi şi o fată, care locuiau într-o căsuţă sărăcăcioasă, nu departe de mănăstire, şi care veneau zilnic să le dea părintele de mâncare. Mama lor murise înecată, iar tatăl era paralizat, după ce suferise un accident.

De la patru a ajuns la peste 40.

În vara acestui an, părintele Negrea şi-a mai văzut un vis împlinit. După ce a preluat fostul sediu al societăţii de minerit de la Vatra Dornei, „Casa Vladimir”, o clădire lăsată în paragină de peste un deceniu, şi a transformat-o în doar câteva luni într-un modern centru social pentru copiii săraci şi după ce mai bine de jumătate de an s-a zbătut să obţină toate autorizaţiile necesare, în vara acestui an, faţa bisericească a deschis larg porţile centrului pentru aproximativ 70 de copii, cărora le oferă în fiecare zi câte o masă caldă de prânz.

„Părintele Negrea vine cu cel mai mare capital: cinstea, dragostea faţă de aceste suflete”, a spus arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, după ce a binecuvântat prima masă oferită copiilor la „Casa Vladimir”.

La Mănăstirea Podu Coşnei a venit zilele trecute şi Moş Nicolae cu multe haine, alimente, dulciuri, rechizite pentru copiii părintelui Negrea.

„Vreau să le mulţumesc din suflet tuturor celor care au venit la mănăstire cu daruri pentru copii. Fericirea acestor copii îmi dă putere să merg mai departe”, mărturisea ieri părintele Mihai Negrea.   

Voluntari veniţi din străinătate, în sprijinul Fundaţiei „O Nouă Viaţă”

Fundaţia „O Nouă Viaţă” a fost premiată în cadrul Galei „Top 10 Suceveni” după ce a salvat zeci de copii blestemaţi de soartă şi de statul român, închişi în orfelinatul groazei de la Siret, astăzi o ruină.

Fundaţia a fost înfiinţată acum 16 ani de Monica McDaid, din Marea Britanie, care din 1990 şi-a dedicat viaţa copiilor din spitalul de la Siret.

Astăzi, o bună parte dintre copiii condamnaţi de atunci au o nouă viaţă. Au casa lor, un loc de muncă, iar unii s-au şi căsătorit.

„Anul 2014 a însemnat dezvoltarea unor proiecte noi şi continuarea unor servicii existente, precum recuperarea, reabilitarea, dezvoltarea abilităţilor şi incluziunea socială a tinerilor cu dizabilităţi, dar şi dezvoltarea unor noi servicii menite să îmbunătăţească viaţa acestora”, ne-au declarat reprezentanţii fundaţiei.

Pe 23 septembrie a.c., aceştia au organizat a doua ediţie a evenimentului „Drumeţie pentru O Nouă Viaţă”, principalul scop fiind acela de a strânge fonduri cu care să poată îmbunătăţi viaţa persoanelor cu dizabilităţi.

Peste 150 de persoane au participat la drumeţia organizată prin Codrii Voievodesei, printre participanţi fiind reprezentanţi ai unor companii cu diferite domenii de activitate, ai unor societăţi cu capital străin, oficialităţi, precum şi elevi de la diferite unităţi de învăţământ.

Luna trecută, zece pompieri voluntari din Marea Britanie au venit la Siret pentru o săptămână şi au făcut lucrări de renovare la una dintre casele construite special pentru persoanele cu dizabilităţi.

Tot din străinătate a venit la Siret şi Bruce Vaughn, împreună cu familia, care timp de o lună a sprijinit fundaţia la dezvoltarea programului de horticultură şi grădinărit. Tinerii care lucrează la ferma Fundaţiei „O Nouă Viaţă” au învăţat noi tehnici de grădinărit şi s-au perfecţionat în lucrul cu legumele şi florile.

Alţi străini, voluntari de la Severn Trent, au verificat şi reparat, unde era cazul, sistemele de apă şi canalizare de la casele fundaţiei.

Printre proiectele derulate în acest an de cei de la „O Nouă Viaţă” s-a numărat şi Caravana de vară, proiect în cadrul căruia au organizat o serie de întâlniri săptămânale, cu minori cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani, proveniţi din familii vulnerabile, din împrejurimile oraşului Siret.

Încă un maraton de teatru la Fălticeni, şapte zile din şapte, în „regia” preotului Liviu Mihăilă

Stareţul de la Mănăstirea Podu Coşnei, Mihai Negrea, nu a fost singurul preot din lista Top 10 a ediţiei de anul trecut, lui alăturându-i-se pe lista laureaţilor din decembrie 2013 şi preotul Liviu Mihăilă, cel care păstoreşte parohia de la Hreţca şi care este implicat în majoritatea activităţilor culturale de la Fălticeni.

În ediţia precedentă a „Galei Top 10”, preotul a fost premiat pentru faptul că a avut o contribuţie majoră la realizarea Festivalului internaţional de teatru pentru tineret „Grigore Vasiliu Birlic” şi pentru că a înfiinţat o trupă de teatru cu elevi de liceu, Trupa „Birlic”, care a readus pasiunea pentru teatru printre copiii şi tinerii din Fălticeni.

Festivalul „Birlic” a continuat şi în acest an (ediţia a IV-a), cu un maraton de şapte zile de teatru şi multe alte activităţi culturale la Fălticeni. Elevii actori ai preotului au pus în scenă în acest an spectacolul-coupe „Despre suflet” (şapte piese de teatru de Matei Vişniec).

Nu demult, scriam în Monitorul de Suceava despre preotul Mihăilă, care de Ziua Naţională a înălţat pe turnul de la Filatură din Fălticeni un drapel tricolor (24 m/11 m), închinat Majestăţii Sale, Regele Mihai al României, martirilor din închisorile comuniste şi eroilor martiri ai Revoluţiei Române.  

Liviu Mihăilă a organizat ori continuat şi alte proiecte în cursul acestui an: „Iubesc Fălticeniul Curat” (proiect ecologic), 15 iunie - Ziua Culturii Fălticenene; Slujba de pomenire a marilor personalităţi fălticenene; Festivalul Naţional Fălticeni Folk (a patra ediţie) etc.

Zilele acestea, preotul de la Fălticeni pregăteşte proiectul umanitar „Mai fericit este a da, decât a lua” (oferirea unor copii de haine noi, jucării şi dulciuri), precum şi un spectacol omagial închinat eroilor Revoluţiei Române.

Mai bine de jumătate dintre juniorii campioni naţionali la rugby joacă la echipe de seniori  

Printre laureaţii Galei „Top 10 Suceveni” au fost şi rugbiştii de la CSŞ Gura Humorului, care în 2013 au devenit campioni naţionali la juniori I, cea mai importantă competiţie de la nivel juvenil, o performanţă deosebită în dauna unor echipe de mare tradiţie, cu posibilităţi financiare mult mai mari.

Antrenorul Florin Nistor, cel care i-a dus pe tinerii sportivi la cel mai înalt nivel al performanţei, a precizat că mai mult de jumătate dintre membrii lotului au continuat cariera sportivă la seniori. Fără îndoială, liderul generaţiei de atunci a fost Vlad Nistor, fiul lui Florin Nistor. Vlad este legitimat la una dintre forţele europene la rugby, Castres Olympique, la echipa de tineret sub 23 de ani, ultimul nivel înainte de echipa de seniori. Acesta a fost cooptat încă de anul trecut în echipa naţională a României, bifând în acest an mai multe meciuri în tricoul României, la Cupa Europeană a Naţiunilor, IRB Nations Cup şi la competiţiile test din toamna acestui an. 

Alţi şapte dintre sportivii campioni la juniori în 2013 sunt legitimaţi acum la CSM Bucovina Suceava, cinci la Poli Iaşi şi doi la Ştiinţa Petroşani, toate echipe din Divizia Naţională de Rugby. Printre cei care s-au remarcat în mod deosebit pot fi amintiţi Octavian Scolobiuc, jucător de linia I la CSM Suceava, care se dovedeşte şi un foarte talentat transformeur, Adrian Buiciuc, tot de la CSM Suceava, sau Tudor Butnariu, legitimat la Poli Iaşi şi component de bază al naţionalei României de tineret, care a obţinut în acest an un succes deosebit de important cu Scoţia.

O parte dintre tinerii aflaţi acum la echipele din Suceava şi Iaşi, a dezvăluit Florin Nistor, sunt foarte aproape de a face pasul, din sezonul viitor, la echipe din Super Liga Naţională de rugby.

Case noi pentru 11 suflete rămase pe drumuri în urma unui incendiu

La Cornu Luncii, primarul Gheorghe Fron, alături de celelalte persoane care au sărit în ajutorul a două familii ale căror case au fost mistuite de flăcări, au finalizat în acest an construcţia unor noi imobile în care să locuiască cele 11 suflete rămase fără un acoperiş deasupra capului, dintre care şapte copii.

„Acum, la un an de zile distanţă, avem bucuria să spunem că cele două familii au revenit la o viaţă normală, în noile lor case”, ne-a declarat ieri primarul Gheorghe Fron.

Fraţii Gheorghe şi Dumitru Păvăloaia, împreună cu familiile lor, au trecut, în toamna anului trecut, prin cea mai grea cumpănă a vieţii, după ce un incendiu devastator le-a distrus casele.

Din fericire, semenii le-au sărit în ajutor într-un mod exemplar.

Primarul comunei Cornu Luncii, Gheorghe Fron, şi preotul Gabriel Florea, unul din nominalizaţii de la Gala „Top 10 Suceveni” din 2012, alături de zeci de voluntari, au reuşit, în mai puţin de o lună de zile, se le ridice case noi, până la acoperiş.

Membrii celor două familii şi-au petrecut iarna trecută în noile case, iar între timp locuinţele au fost finalizate, inclusiv amenajările interioare.

Meşterul care dă viaţă cioatelor şi rădăcinilor continuă misiunea de încurajare a artelor din Bucovina

Profesorul şi meşterul cioplitor Toader Ignătescu, cel datorită căruia Bucovina a intrat anul trecut în circuitul naţional al artei naive din România, şi-a continuat misiunea de sprijinire a artelor frumoase. Omul care de zece ani îşi pune casa şi terenul la dispoziţia artiştilor din ţară şi de peste hotare pentru a organiza, din fonduri exclusiv private, o tabără de creaţie a meşterilor populari, un adevărat incubator de talente şi idei, din care răsar apoi opere de artă care încântă mii de oameni, a venit din nou în sprijinul artiştilor suceveni, de data aceasta al celor profesionişti.

După ce în luna iunie a organizat cea de-a X-a ediţie a taberei de meşteri populari, în august „refugiul său” idilic din Păltinoasa a găzduit o nouă tabără de creaţie, dar de data aceasta de pictură academică, în care musafiri cu drepturi depline au fost plasticieni profesionişti.

În paralel, Toader Ignătescu, recunoscut ca fiind primul sculptor satiric din Bucovina, a continuat să dea „viaţă” cioatelor şi rădăcinilor culese din pădurile pe care le cutreieră cu aceeaşi ardoare ca în tinereţe.

Operele sale, măşti şi creaturi ciudate, inspirate parcă din lumea basmului şi a snoavei, din vise şi coşmaruri, personaje care le ironizează pe cele din lumea reală, evidenţiindu-le defectele şi calităţile, au fost expuse vara aceasta în Polonia, în cadrul Festivalului „Întâlniri bucovinene”, apoi în cadrul unei expoziţii personale la Biblioteca „Radu Rosetti” din Oneşti, dar şi la numeroase târguri din ţară.

Lucrările sale au fost admirate anul acesta şi în cadrul „Salonului Internaţional de Artă Naivă”, organizat la Bucureşti, în Galeriile Teatrului Naţional, dar şi în cadrul Salonului Naţional de Artă de la Botoşani.

Lui i se datorează completarea pieselor pentru jocul de şah din parcul central din Gura Humorului – regele şi regina, pe care le-a realizat pe durata participării sale la târgul de meşteri de la Zilele Humorului.

Pentru că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima sa expoziţie personală, Toader Ignătescu, meşterul „Strâmbă lemne”, se pregăteşte pentru organizarea unei expoziţii aniversare, dar şi pentru editarea unui album cu lucrări proprii.