Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Activitatea seismică a stârnit dintotdeauna numeroase explicaţii şi teorii, însă un răspuns clar pentru prevenirea dezastrelor sau a consecinţelor ulterioare nu a fost deocamdată dat.
Cum ideea unui cutremur dă fiori reci oricui, un tânăr sucevean lucrează de mai bine de trei ani la crearea unui dispozitiv care să faciliteze localizarea victimelor unui dezastru natural. Invenţia „Life finder” îi aparţine lui Abel Lucian Torac Mitric, masterand al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava (USV), iar „căutătorul de viaţă”, cum el însuşi denumeşte invenţia, este un sistem de detecţie a victimelor unui cutremur.
„De multe ori se întâmplă ca victimele să fie găsite abia la şapte zile după producerea cutremurului. Un astfel de dispozitiv poate comunica, imediat după dezastru, numărul persoanelor care sunt în viaţă într-o anumită clădire, iar astfel se poate interveni rapid”, ne explică Abel.
Cum funcţionează invenţia tânărului
„Life finder” este un dispozitiv sub forma unei pastile, acesta urmând să fie instalat pe peretele unei încăperi. În cazul unui cutremur, capsula cade, se sparge şi eliberează un senzor de electricitate care se află în interiorul acesteia. Dacă în respectiva încăpere sunt persoane, senzorul dispozitivului va „citi” electricitatea emanată de persoanele aflate în încăpere, în cazul în care acestea sunt încă în viaţă.
„Omul emite o anumită cantitate şi un alt tip de electricitate decât cea a aparatelor, a becurilor etc. Doar prin prisma electricităţii emanate de om, senzorul comunică numărul persoanelor în viaţă, dar şi numărul persoanelor rănite, acestea având electricitate mai slabă. Practic, senzorul măsoară electricitatea degajată de oamenii încă în viaţă. Senzorul transmite datele către o staţie, iar staţia le va emite către un releu”, precizează tânărul cercetător.
Acesta a mai completat că diferența față de sistemele clasice de căutare a victimelor constă în implementarea sa în clădiri, astfel încât atunci când o catastrofă se produce, sistemul se acționează, furnizând salvatorilor informațiile vitale: locația și numărul exact al supraviețuitorilor din acea camera, etaj, clădire, stradă, cartier, oraș.
„Sistemul este dotat și cu o componentă web, cât și cu o aplicație pe telefon ce prezintă o interfață ușor de folosit, astfel încât situația victimelor salvate, cât și a celor decedate va fi oricând la dispoziția oricui”, a completat masterandul.
Dispozitivul funcţionează până la patru zile după cutremur, timp în care poate fi accesat oricând pentru a vedea evoluţia victimelor sau dacă mai sunt pierderi de vieţi până la intervenţie.
Invenţii cu ani de muncă în spate
Abel s-a preocupat de „Life finder” timp de peste trei ani, iar pentru implementarea lui, pentru a-l aduce la stadiul de „maturitate”, apreciază că va mai avea nevoie de încă doi-trei ani.
„Nu vreau ca lucrările pe care le fac să le ţin într-un sertar al unui birou, unde să rămână. Încerc să le promovez pentru a le vinde, discut cu oameni de afaceri, le explic ideile mele, le prezint prototipul, varianta de simulator, încerc să obţin sponsorizări”, spune tânărul.
Ideea acestui proiect îi aparţine studentului USV Cosmin Chiţa. Ulterior, Abel, îndrumat de universitarul Călin Ciufudean, a dezvoltat şi s-a îngrijit de proiect.
În viitor, tânărul vizează efectuarea unor teste care să verifice acurateţea informaţiilor transmise de „Life finder” (în câteva clădiri care urmează să fie demolate) şi să facă proiectul funcţional în mine şi galerii, în cazul unor surpări.
