Aurel Olărean, primarul suspendat al municipiului Rădăuţi, refuză să dea ochii cu judecătorii rădăuţeni în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu după ce a refuzat să iniţieze acţiunea de validare în funcţie a consilierului local Simion Sticleţ.
Din Penitenciarul Gherla, acolo unde este închis de mai bine de o lună de zile pentru a putea fi judecat în dosarul de corupţie care-i mai priveşte, printre alţii, pe procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuţă şi afaceristul Constantin Babiuc, primarul Olărean a trimis o hârtie prin care anunţă că vrea să fie judecat în lipsă.
Potrivit prevederilor din Noul Cod de Procedură Penală, Aurel Olărean se poate prevala de acest drept, astfel încât dosarul de la Rădăuţi se va judeca fără prezenţa primarului suspendat în boxa acuzaţilor.
Declaraţia prin care Aurel Olărean a precizat că doreşte să fie judecat în lipsă a fost scrisă în faţa directorului Penitenciarului Gherla şi a ajuns deja la dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuţi.
Pentru ce este judecat Aurel Olărean în dosarul de la Rădăuţi
Aurel Olărean a fost dat pe mâna judecătorilor ca urmare a plângerilor făcute de consilierul local Simion Sticleţ şi consilierul judeţean Nistor Tătar, la care s-a conexat și plângerea înaintată de Instituţia Prefectului împotriva edilului, acuzat că a sfidat pur şi simplu legea şi a refuzat să demareze procedurile pentru înlocuirea consilierului local Tătar (care şi-a dat demisia din Consiliul Local Rădăuţi) cu primul supleant de pe listele electorale ale USL, Simion Sticleţ.
În urma alegerilor locale din vara lui 2012, Nistor Tătar a fost ales în funcţiile de consilier local al municipiului Rădăuţi şi consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Suceava.
Nistor a ales funcţia de consilier judeţean şi, prin urmare, şi-a dat demisia din Consiliul Local Rădăuţi, cererea sa fiind înregistrată la 6 iulie 2012.
În astfel de situaţii, potrivit legii administraţiei publice locale, în prima şedinţă ordinară a Consiliului Local, pe baza unui referat constatator semnat de primar şi de secretarul primăriei, trebuia să se ia act de demisia consilierului Tătar, locul acestuia urmând a fi luat de primul supleant (Simon Sticleţ) de pe listele electorale ale aceleiași formaţiuni electorale - USL.
Olărean, însă, a dispus convocarea ședinței ordinare a Consiliului Local, însă nu a menţionat pe ordinea de zi un proiect de hotărâre pentru a se lua act de demisia lui Nistor Tătar.
Reprezentanţii USL, dar şi Instituţia Prefectului i-au cerut să respecte procedurile legale, însă Olărean a refuzat să dea curs acelor proceduri.
Aurel Olărean a ţinut-o pe a lui şi la următoarele două şedinţe de Consiliu Local, refuzând reglementarea situaţiei create de demisia consilierului Tătar.
Culmea, la o a treia şedinţă a consilierilor rădăuţeni, primarul a înscris un proiect de hotărâre privind încetarea mandatului unui alt consilier local (Lăcrămioara Loghin), ca urmare a cererii de demisie, şi validarea unui alt consilier local.
Scandalurile s-au ţinut lanţ în Consiliul Local Rădăuţi, însă Olărean ignora pur şi simplu validarea lui Simion Sticleţ în locul lui Nistor Tătar.
Aproape opt luni pentru validarea lui Simion Sticleţ în calitate de consilier local
Reprezentanţii USL s-au adresat instanţei de judecată pentru a-l obliga pe Olărean să îl valideze pe noul consilier local, însă, chiar şi cu sentinţa penală pe masă, primarul a rămas neclintit în decizia sa.
Nici la următoarea şedinţă ordinară a Consiliului Local primarul Olărean nu a făcut nimic pentru a fi validat consilierul Sticleţ.
Abia în şedinţa din 28 martie 2013 au fost aprobate proiectele de hotărâri iniţiate de primarul municipiului Rădăuţi în ceea ce priveşte încetarea mandatului de consilier local al lui Nistor Tătar şi validarea mandatului lui Simion Sticleţ.
A fost nevoie de aproape opt luni pentru ca Aurel Olărean să pună în aplicare procedurile legale în astfel de situaţii.
„Prin neîndeplinirea acestor atribuţii, învinuitul a cauzat o vătămare intereselor legale ale părţii vătămate (n.r. - Simion Sticleţ), concretizată în dreptul acesteia de a îndeplini o funcţie de autoritate publică şi de a-şi exercita mandatul încredinţat în urma votului liber exprimat de membrii colectivităţii locale, în faţa cărora este responsabilă”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.