Un naş de tren trimis în judecată, alţi 19, inculpaţi pentru luare de mită

Marele dosar de corupţie în rândul personalului de control CFR, demarat în trombă în urmă cu doi ani de zile, în octombrie 2012, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, şi care vizează peste o sută de şefi de tren şi conductori din toată ţara, inclusiv din judeţul Suceava, a început să se concretizeze în rechizitorii de trimitere în judecată a inculpaţilor, mai multe procese în care controlori de tren sunt acuzaţi de luare de mită aflându-se deja pe rolul Tribunalului Braşov, iar unele fiind deja finalizate la prima instanţă.

La solicitarea Monitorului de Suceava, procurorii au precizat în ce faze de anchetă se află dosarele care îi vizează pe inculpaţii din Suceava. O singură persoană a fost deocamdată trimisă în judecată, chiar în această lună, în timp ce în cazul altor 19 ancheta este încă pe masa procurorului de caz, fiind pusă în mişcare acţiunea penală. Din informaţiile pe care le avem, cu câteva excepţii, cele mai multe din aceste dosare sunt aproape de a fi finalizate.

Listă lungă cu inculpaţi din Suceava

După cum a precizat prim-procurorul delegat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, Mihaela Alina Popescu, faţă de inculpatul Constantin Ciubotaru ancheta a fost finalizată, el fiind trimis în judecată pentru infracţiunea de luare de mită în data de 10 octombrie 2014. Un prim termen al procesului care se judecă în prima sa fază la Tribunalul Braşov a fost programat chiar ieri la instanţa braşoveană.

Alţi 19 suceveni angajaţi ai CFR au calitatea de inculpaţi într-un dosar care se află încă în faza de anchetă la procurori. Este vorba de Dumitru Aslam, Ilie Boştiog, Marius Semean, Marius Marcean, Constantin Şchiopu, Geta Bergheva, Romulică Şutu, Costel Piticariu, Sorin Ceviuc, Dumitru Bălan, Cornelia Lommer şi, dintr-un lot mai nou, Nicolai Petre Luca, Constantin Sabie, Mihaela Miculeac, Dumitru Lupu, Dan Rusu, Dănuţ Moţoc, Vasile Morari şi Iulian Stroi.

În faza preliminară a anchetei au mai existat şi alte nume de şefi de tren sau de conductori care au fost cercetaţi în dosarul penal al procurorilor din Braşov, însă doar cei amintiţi mai sus mai figurează acum ca inculpaţi. Interesant este că toate dosarele finalizate până acum au fost trimise separat în instanţă, pentru fiecare inculpat în parte, deşi infracţiunea reţinută acestora este aceeaşi: luare de mită.

În cazul singurului sucevean trimis până acum în judecată partea civilă constituită în dosar este Sucursala de Transport Feroviar de Călători Iaşi.

Primele pedepse stabilite de instanţă îi strâng în spate pe inculpaţi

În cazul altor inculpaţi din Braşov, trimişi în judecată deja de câteva luni de zile, au început să se aplice şi primele condamnări. Un anume Emilian Gavrilă, de exemplu, trimis în judecată tot pentru luare de mită, a fost condamnat ieri de Tribunalul Braşov la doi ani şi şase luni de închisoare, însă pedeapsa este suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni. În acest termen bărbatul are o serie de obligaţii stricte, inclusiv prestarea a 60 de ore de muncă în folosul comunităţii. Judecătorii de la Tribunalul Braşov au mai decis în cazul acestuia interzicerea exercitării profesiei de conductor de tren timp de doi ani de zile. Interesant este că instanţa a stabilit confiscarea de la inculpat a sumai de doar 80 de lei, dobândită prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Aşadar, raportat la suma probată pentru luarea de mită, se poate aprecia că pedeapsa nu este deloc una uşoară. Inculpatul are însă dreptul la apel, iar o decizie definitivă va fi luată de instanţa superioară.

Mecanismul mitei luate de la călători şi împărţită superiorilor 

Ancheta în cazul celui mai mare dosar de corupţie în rândul personalului CFR a început în mare forţă la finele lui octombrie 2012. Peste o sută de şefi de tren sau secunzi ai acestora, conductorii, au fost urcaţi în microbuze şi autocare şi duşi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, pentru a fi audiaţi. Mulţi dintre ai au petrecut 24 de ore în arest, în baza ordonanţelor de reţinere, după care au fost lăsaţi în libertate, însă cu diferite interdicţii, de a părăsi localitatea de domiciliu sau ţara. Peste acest dosar s-a aşternut apoi o lungă linişte, avocaţii celor vizaţi acuzând că probatoriul împotriva suspecţilor este foarte slab ori chiar inexistent. 

Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susţin că şpaga ajungea până la nivelul revizorilor.

Faptele de luare de mită au fost înregistrate de anchetatori, iar în 2012 se vorbea de aproximativ 200 de CFR-işti din ţară filmaţi în timp ce luau şpagă. 

Un aspect important este că cei mai mulţi dintre şefii de tren şi conductorii din Suceava cercetaţi în acest dosar nu au mai lucrat pe posturile de controlori în trenuri, fiind retrogradaţi până la posturi de la întreţinerea liniilor. Unii au preferat să plece de la CFR, în timp ce alţii au acceptat să lucreze pe posturile inferioare pe care au fost repartizaţi până la finalizarea anchetelor care îi vizează.