Dosarul care se va judeca la Curtea de Apel Cluj şi care-i vizează pe procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuţă, primarul Aurel Olărean şi afaceristul Constantin Babiuc pare a fi doar începutul unui şir de cauze care rezultă de aici.
Procurorii structurii centrale a DNA au suspiciuni serioase cu privire la modul în care Constantin Babiuc a ajuns proprietar pe terenurile de la Dorneşti, vândute ulterior către firma austriacă Schweighofer.
O parte dintre aceste terenuri, mai exact 41,59 de hectare, se află sub sechestru pentru că au ajuns pe mâna lui Babiuc prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti ilegale pronunţate de magistratul Bogdan Bărbuţă.
În rechizitoriul de trimitere în judecată, procurorul de caz anunţă că anchetele vor continua. „Pentru suprafaţa de alte aproximativ 90 de hectare, unde s-a bucurat de complicitatea, în principal, a unor notari, cercetările vor fi disjunse şi continuate într-un dosar separat”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.
„Herghelia” lui Babiuc
Constantin Babiuc s-a folosit de o strategie interesantă pentru a nu crea agitaţie în rândul sătenilor care aveau terenuri în zona unde acum funcţionează firma Schweighofer. Mai exact, acesta a povestit tuturor că acolo urma să ia fiinţă o herghelie, ceea ce nu prezenta o oportunitate de afaceri prea mare pentru proprietarii de terenuri, comparativ cu venirea unui austriac care intenţiona să ridice o fabrică.
„Numitul Babiuc Constantin Gavril a beneficiat din partea investitorului austriac de informaţii privind aria în care acesta urma să-şi dezvolte capacităţile industriale şi să-şi construiască un centru administrativ, respectiv comuna Satu Mare, aflată în proximitatea municipiului Rădăuţi. Sarcina numitului Babiuc Constantin Gavril a fost aceea de a achiziţiona circa 130 de hectare de teren de la diverşi proprietari care deţineau această suprafaţă sub formă de parcele, urmând a le revinde ulterior la preţuri extrem de profitabile investitorului austriac”, se menţionează în rechizitoriul DNA.
Morţii din contracte
Pentru că avea greutăţi în a rotunji întreaga suprafaţă de 130 de hectare, lui Constantin Babiuc pare să nu-i fi stat în cale nimic. Rechizitoriul întocmit de anchetatori indică aspecte de-a dreptul tragi-comice în manevrele pentru întocmirea actelor pentru cele 41,59 de hectare de teren, maşinaţiuni care i-au avut în prim-plan pe Constantin Babiuc şi judecătorul Bogdan Bărbuţă.
„Inculpatul Babiuc Constantin Gavril a falsificat majoritatea antecontractelor de vânzare-cumpărare prin falsificarea semnăturii promitentului vânzător, prin inserarea unui preţ arbitrar, astfel încât s-a ajuns la situaţii aberante ca persoane care decedaseră cu mult timp anterior să apară în contractele respective, ulterior intervenirii decesului, drept vânzători. Au existat, de asemenea, situaţii în care persoanele care figurau drept <vânzători> nu au deţinut niciodată şi nici nu au vândut nici un teren, sau situaţii în care au existat înţelegeri verbale între vânzători şi inculpat sau interpuşi ai acestuia, fiind falsificate ulterior de către inculpat antecontracte, iar în cuprinsul acestora era stipulată o suprafaţă mai mică sau mai mare, după caz, decât cea pentru care existase înţelegerea verbală”, au scris procurorii anticorupţie de la Bucureşti.
Conform anchetatorilor, aceste manevre au avut ca scop identificarea cu exactitate a parcelelor vizate, precum şi vecinătăţile acestora.
În acest sens, un sprijin de bază a venit de la o serie de funcţionari ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în special de la Rădăuţi, care i-au furnizat lui Constantin Babiuc date extrem de preţioase şi importante. Şi aceste complicităţi se pare că nu vor rămâne fără urmări, iar noul dosar desprins din cel mare este foarte probabil să le vizeze şi pe aceste persoane.
Bărbuţă, ajutat de o serie de grefieri de la Judecătoria Rădăuţi
Judecarea celor 79 de dosare prin care Constantin Babiuc a intrat în posesia suprafeţei de 41,59 de hectare a fost posibilă nu doar prin implicarea activă a magistratului Bogdan Bărbuţă, ci şi a unor angajaţi ai Judecătoriei Rădăuţi.
„Inculpatul Bărbuţă Bogdan Ilarion Costică, beneficiind de complicitatea, cel puţin morală, a altor colegi magistraţi, a direcţionat acţiunile introduse de inculpatul Babiuc Constantin Gavril spre completul său, cu sprijinul grefierului-şef şi al grefierului desemnat pentru implementarea dosarelor în sistemul electronic de repartizare aleatoriu”, au mai menţionat procurorii DNA.
Un alt sprijin nemijlocit pe care Bogdan Bărbuţă l-a primit de la grefierul cu care lucra în mod obişnuit a fost legat de lipsa comunicării hotărârilor judecătoreşti măsluite. Mai exact, grefierul a simulat că a trimis aceste înscrisuri, când, în realitate, despre existenţa hotărârilor nu ştiau decât câteva persoane.
O altă ilegalitate a fost aceea de citare a părţilor din proces la adrese fictive, astfel încât proprietarii reali de terenuri nu au aflat decât după ani buni că suprafeţele pe care le deţineau au fost vândute.
Este de aşteptat ca toate aceste date cuprinse în rechizitoriu să genereze un nou tsunami la Rădăuţi, iar persoanele care se ştiu cu musca pe căciulă nu sunt deloc puţine.
(14 oct 2014, 15:44:51