Fraudele imense aduse bugetului de stat şi bugetului Comunităţii Europene prin încasarea ilegală a subvenţiilor oferite prin intermediul APIA ar fi putut fi stopate sau măcar diminuate. Asta dacă o serie de instituţii ale statului şi-ar fi făcut treaba pentru care sunt susţinute din banii contribuabililor. Concluzia preliminară aparţine procurorilor DNA Suceava, care încearcă acum să stabilească întreg lanţul infracţional.
Adresele transmise de Prefectura Suceava în decurs de trei ani, 2010, 2011 şi 2012, către structura centrală a APIA, dar şi către instituţia similară din Suceava au fost băgate pur şi simplu sub preş. Persoanele cu funcţii de conducere din cadrul APIA, indiferent că era vorba de Suceava sau Bucureşti, au preferat să ignore solicitările Prefecturii şi au acordat în continuare subvenţii pentru terenuri şi animale, în multe cazuri fără respectarea legislaţiei.
Broşteni, locul de unde a pornit nebunia
Totul a plecat de la o serie de sesizări înaintate la Prefectura Suceava de către mai multe persoane fizice din Broşteni. Oamenii semnalau că actualul primar, Nicolae Chiriac, la acea vreme consilier local, încasa sume imense de bani prin intermediul Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Ciobănaşul”, unde deţinea funcţia de preşedinte.
Reprezentanții de atunci ai Prefecturii Suceava au considerat că plângerile localnicilor din Broşteni sunt îndreptăţite. Mai exact, s-a constatat că Hotărârea de Consiliu Local Broşteni prin care s-a aprobat încheierea contractului de închiriere a suprafeţei de 811 hectare de teren către Asociaţia „Ciobănaşul” a fost anulată printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. În aceste condiţii, şi contractul de închiriere era nul, iar procedura trebuia reluată.
Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar păşunea oraşului Broşteni a rămas în continuare pe mâna lui Nicolae Chiriac, iar după ce acesta a devenit primar în 2012 activitatea Asociaţiei „Ciobănaşul” a fost preluată de un apropiat, Neculai Nistor.
Dorel Benu, directorul general APIA, garantul şmecheriilor de la Broşteni
Afacerea nu ar fi putut avea loc fără sprijinul unor funcţionari din cadrul APIA Suceava, dar şi al directorului general al instituţiei, Dorel Gheorghe Benu. Potrivit reprezentanților DNA Suceava care au în lucru acest dosar uriaş, „funcţionarii APIA Suceava au aprobat acordarea subvenţiei către Asociaţia Crescătorilor de Animale <Ciobănaşul> Broşteni având drept acoperire o adresă emisă în acest sens de directorul general Benu Gheorghe Dorel. În contradictoriu cu cele prezentate de predecesorul său, directorul general al APIA România, Florin Marius Faur, potrivit căruia <plata se poate face numai după rezolvarea litigiului dintre părţi şi anume după obţinerea unei hotărâri definitive şi irevocabile>, suspectul Benu Gheorghe Dorel a semnat adresa prin care se puteau efectua plăţi către Asociaţia <Ciobănaşul>”.
În felul acesta, în perioada 2010-2012, Nicolae Chiriac a încasat 2,57 milioane de lei, iar ulterior, în 2013, Neculai Nistor, acolitul actualului primar din Broşteni, a mai încasat încă 1,13 milioane de lei.
Aşa se face că prejudiciul actual este estimat la cel puţin 3,7 milioane de lei, adică aproape 900.000 de euro.
O parte din averea lui Nicolae Chiriac, sub sechestru
Prejudiciul de 3,7 milioane de lei reprezintă mai bine de jumătate din cel estimat până în prezent de anchetatori şi care se ridică la 6,3 milioane de lei. Pentru a avea garanţia că măcar o parte din pagubă va fi recuperată, procurorii DNA Suceava au identificat o serie din bunurile deţinute de primarul Nicolae Chiriac şi actualul preşedinte al Asociaţiei “Ciobănaşul”, Neculai Nistor.
În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Chiriac, acestuia i s-au dispus măsuri asigurătorii pentru casa în care locuieşte la Broşteni şi pe anexe, dar şi pe un număr de patru apartamente aflate într-un bloc cumpărat de acesta în condiţii oarecum neclare.
Sechestru s-a instituit şi pe terenurile aflate în proprietatea lui Nicolae Chiriac, dar şi pe construcţiile pieţei din Broşteni, ajunsă proprietatea edilului tot într-un mod oarecum neclar.
Trebuie spus că aceasta nu este întreaga avere a edilului din Broşteni, iar pe parcurs ce situaţia juridică a terenurilor şi construcţiilor pe care le deţine se va lămuri, cu siguranţă şi acestea vor ajunge sub sechestru.
Urmează la rând mănăstirile şi bisericile din judeţ
Potrivit procurorilor DNA Suceava, toată activitatea infracţională era extrem de bine organizată.
„La nivelul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Centrul Judeţean Suceava, funcţionari cu atribuţii de verificare şi aprobare a dosarelor de subvenţie au admis la plată cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri ce nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Astfel au fost solicitate/acordate subvenţii, în perioada 2010-2013, cu încălcarea legii şi nerespectarea normelor APIA, din bugetul general al Comunităţilor Europene şi de la bugetul de stat”, se arată în comunicatul procurorilor anticorupţie.
Pe lângă fermierii care au încasat ilegal subvenţii, în aceeaşi oală se găsesc şi mai multe biserici şi mănăstiri din judeţ. O verificare în acest sens este în curs de finalizare de către reprezentanţii structurii centrale a APIA şi nu este exclus ca la finalizare să fie puşi sub acuzare şi o parte dintre prelaţi, respectiv preoţi, călugări sau călugăriţe.