„Târgul lăptarilor” şi „Drumul lemnului” s-au derulat simultan la Câmpulung

La Câmpulung Moldovenesc s-au desfăşurat duminică, 5 octombrie, simultan şi în acelaşi loc, două manifestări. Este vorba despre ”Târgul lăptarilor” şi ”Drumul lemnului”, evenimente anuale devenite deja tradiţionale în municipiu.

Ambele manifestări au fost organizate de Consiliul Judeţean Suceava, Consiliul Local şi Primăria din Câmpulung Moldovenesc, asociaţiile ”Piatra Şoimului” şi ”Noua Fermă”.

La deschiderea oficială a celor două manifestări au ţinut să le fie alături câmpulungenilor şi oficialilor locali parlamentarii Gheorghe Flutur, Alexandru Băişanu, Nicolai Bereanu, Cezar Cioată, preşedintele şi vicepreşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor şi Ilie Niţă, prefectul Florin Sinescu, numeroşi primari şi consilieri locali din comunele învecinate.

Distracţie pentru toţi

Organizatorii evenimentelor au încercat să surprindă cât mai bine preocupările şi realizările producătorilor şi procesatorilor de lapte, dar şi ale celor ce lucrează, sub orice formă, cu lemn, şi să facă larg cunoscute aceste amănunte. Ca urmare, au încercat să ofere şi atracţii diverse publicului. Au fost amenajate mici stâne, au existat locuri în care meşterii lemnari au putut fi văzuţi la lucru, au fost expoziţii de linguri, ceramică şi alte obiecte folclorice. 

Au fost expuse şi utilaje forestiere, iar standurile de produse alimentare tradiţionale au reprezentat atât procesatorii de lapte, care au etalat sortimente diverse de brânzeturi, cât şi producători de miere, siropuri şi dulceţuri naturale, dulciuri şi produse de panificaţie, plante medicinale, vinuri şi alte băuturi din fructe, precum şi fructe şi legume proaspete şi cobze de păstrăv afumat. Vizitatorii standurilor au avut numai cuvinte de laudă despre calitatea produselor de la standuri, dar s-au arătat puţin surprinşi de faptul că majoritatea expozanţilor nu au fost deloc generoşi cu mostrele pentru degustare gratuită, care ”n-au fost pentru toată lumea, ci numai pentru prieteni”.

Excepţie a făcut Asociaţia ”Brădetul” din Horodnicul de Sus, care nu a comercializat absolut nimic din numeroasele produse alimentare, ci a oferit tuturor ca ”mostre de la gospodine” tot ce au etalat la festival.  Preşedinta asociaţiei, Maria Luţa, ne-a precizat: ”Noi am venit aici la invitaţia IPI Bucovina şi a fondatorului revistei Dulce Bucovina, prof. Ioan Iţco. Am venit prima oară, vrem să ne prezentăm zona, obiceiurile, să dăruim publicului din veselia şi tradiţiile noastre, aşa că nu am găsit nimerit să facem comerţ. Am venit în vizită şi am venit cu daruri pentru publicul câmpulungean. La noi aşa se face”.

Pentru amatorii de concerte gratuite, organizatorii au pregătit un program susţinut de ansambluri din Câmpulung, Sadova, Pojorâta, Vama, Frumosu, Fundu Moldovei, Moldoviţa, Horodnicul de Sus şi solişti îndrăgiţi, între care Cornelia Ştefan sau Nicoleta Hafiuc. Invitat special a fost Marius Zgâianu, iar spectacolele au fost prezentate de Mihai Botezat.

Interzis animalelor

Pentru prima oară în istoria ”Târgului lăptarilor”, tocmai unele dintre vedetele expoziţiilor cu care s-a obişnuit publicul, animalele splendide ale gospodarilor din zonă, nu au putut fi etalate la eveniment. Potrivit precizărilor primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, măsura neobişnuită a fost impusă organizatorilor din cauza pericolului de transmitere a bolii limbii albastre, astfel că nici un animal nu poate fi expus sau comercializat în pieţe şi târguri pentru a se evita transmiterea bolii. S-a renunţat inclusiv la expunerea cailor şi câinilor ciobăneşti, în schimb lipsa animalelor a fost compensată prin bogăţia standurilor dedicate stânei, iar atenţia publicului a fost captată şi prin interesantele demonstraţii practice realizate de lucrătorii în lemn câmpulungeni, care au folosit inclusiv unelte moştenite de la străbuni.

Tradiţii vechi şi noi

Fiecare dintre cele două manifestări derulate duminică simultan la Câmpulung Moldovenesc are deja o istorie locală, mai mult sau mai puţin zbuciumată.

„Târgul Lăptarilor” este cea mai veche astfel de manifestare şi a ajuns la cea de a XIV-a ediţie. Este un fel de înlocuitor modern al străvechii sărbători ”La Răscol”, ce reunea, la finalul fiecărui sezon de păşunat, posesorii de animale abia coborâte de pe pajişti, cu bacii şi păstorii, pentru a se încheia socotelile şi a se sărbători. În versiunea sa modernă, sărbătoarea a ajuns să reunească crescători de animale, procesatori de lapte, producători de utilaje pentru ambele categorii, specialişti în zootehnie, comercianţi de furaje şi s-a numit iniţial ”Festivalul Lăptarilor”. Abia ulterior denumirea manifestării a fost modificată, după ce oficialii vremii au ajuns la concluzia că sintagma ”festival” induce ideea că este doar o manifestare de divertisment, în timp ce ideea organizatorilor a fost tocmai ca la aceste reuniuni să se deruleze afaceri, schimburi de idei, să se stabilească importante contacte. În consecinţă, numele manifestării a devenit ”Târgul lăptarilor”.

Festivalul ”Drumul Lemnului” a debutat abia în 2001. A fost conceput de autorităţile de atunci ca un proiect amplu, iniţiat în parteneriat de CJ Suceava şi Primăria Câmpulung Moldovenesc şi finanţat în cadrul Programului Operaţional(POR) 2007-2013,operaţiunea "Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice". Pentru a nu se cheltui prea mulţi bani, dar şi pentru a nu se renunţa la o altă manifestare, festivalul cel nou a fost ”lipit” de "Târgul Lăptarilor", ceea ce i-a făcut pe cârcotaşi să îl numească de pe atunci ”festival 2 în 1”. Totuşi, formula s-a dovedit câştigătoare şi cele două manifestări au continuat să se deruleze în simbioză pe stadionul municipal, până azi.

Toate piesele realizate din lemn expuse la noul festival au fost autentice, tradiţionale şi au uluit publicul prin frumuseţe, ingeniozitate şi simplitate. Printre acestea s-au numărat linguri, instrumentar pentru stâne, basoreliefuri şi alte piese de dimensiuni mici, dar şi jgheaburi, adăpători cioplite din buşteni întregi, căruţe şi sănii, realizate din lemn. Cel mai impresionant exponat de până acum a fost un car uriaş din lemn, o replică de dimensiuni extinse după un car similar folosit la cărat butoaiele de vin, vechi de patru secole, aflat la Muzeul "Arta Lemnului". Ideea a fost a câmpulungeanului Aristotel Erhan şi a fost pusă în practică de meşterul cioplitor Gavril Crăciunaş din localitate. Primarul de atunci al localităţii, Gabriel Şerban, şi viceprimarul din acel moment, Mihăiţă Negură, au spus că obiectul ar putea fi asemuit cu municipiul Câmpulung şi au încercat, simbolic, cu mare dificultate, să îl urnească din loc. La ediţiile ce au urmat, au fost prezentate inclusiv elemente de arhitectură tradiţională, piese grele din lemn, precum şi elemente de rotărie şi dogărie, care au fost realizate chiar la locul de expunere, în faţa publicului, de meşterii câmpulungeni.