Curtea de Apel a anulat aberantele decizii de recuperare a banilor europeni de la primăriile Moldoviţa şi Frumosu

Primăriile Moldoviţa şi Frumosu au respectat legislaţia referitoare la accesarea fondurilor europene pentru finanţarea proiectelor comunitare, a decis Curtea de Apel Suceava, în mai 2014 şi septembrie 2013, astfel că cele două primării nu trebuie să restituie 13,115 milioane lei, respectiv 88.167 de euro, aşa cum stabiliseră anterior Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE. Hotărârile Curţii de Apel Suceava au fost deja atacate cu recurs de instituţiile care au pierdut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar aceasta din urmă nu a stabilit până acum un termen de judecată. Celelalte trei primării sucevene aflate în situaţie similară, Brodina, Straja, Vatra Moldoviţei, sunt în diverse stadii de contestare a deciziilor de restituire a banilor. Primăria Vatra Moldoviţei are termen de judecată la Curtea de Apel Suceava în data de 10 noiembrie a.c., iar Straja şi Brodina sunt în procedură administrativă de contestare.

Cele cinci primării menţionate au fost notificate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale că trebuie să înapoieze fondurile europene accesate pentru proiecte de dezvoltare locală, pe motiv că ar fi fost depistate unele nereguli, la reevaluarea contractelor de către Departamentul de Luptă Antifraudă. Agenţia a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Sumele despre care este vorba se ridică la milioane de euro, bani pe care primăriile i-au folosit pentru introducerea reţelelor de apă şi canalizare, betonarea unor drumuri, construirea de after-school, înfiinţarea unui serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă etc.

Instanţă: Nu sunt nereguli în derularea proiectelor finanţate cu bani europeni la Moldoviţa şi Frumosu

Cele cinci primării s-au trezit cu decizii de returnare a unor sume care înseamnă bugetele locale pe zeci de ani, după ce Departamentul de Luptă Antifraudă a reevaluat proiectele şi a apreciat că pe parcursul implementării acestora s-au produs o serie de nereguli. Numai că actul normativ luat de bază la reevaluare a fost adoptat în anul 2011, iar proiectele incriminate au fost finalizate în anul 2009, pe baza legislaţiei aflate în vigoare în perioada respectivă.

În aceste condiţii, instanţa a reţinut că Primăria Moldoviţa, de exemplu, s-a conformat legislaţiei, „a depus toate înscrisurile impuse”, că a furnizat „prin documentaţia întocmită în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, date şi elemente clare şi complete” şi că cererea de finanţare „a îndeplinit cerinţele de eligibilitate impuse de legislaţia primară de a obţine finanţare nerambursabilă din fondurile UE pentru Măsura 322, astfel încât nu se identifică neregula constatată în procesul verbal  întocmit de pârâtă (n.r. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit)”. Prin hotărârea Curţii, procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în data de 7 octombrie 2013, a fost anulat. O hotărâre similară a fost pronunţată de Curtea de Apel Suceava şi în cazul Primăriei Frumosu. Deciziile instanţei consfinţesc două lucruri de bun-simţ: că în 2007-2009 primăriile nu puteau aplica o ordonanţă de urgenţă adoptată în 2011 şi că, dacă toate documentele cerute administraţiilor locale la accesarea fondurilor europene au fost depuse corect la instituţiile statului responsabile cu evaluarea şi acceptul de finanţare, nu pot plăti comunităţile locale pentru eventuale erori ale acestora.