Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un exerciţiu tactic al cărui scenariu prevede „prăbuşirea” unui avion Boeing pe raza judeţului va avea loc în perioada următoare, au anunţat, ieri, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, data şi locaţia unde va avea loc acel exerciţiu fiind necunoscute forţelor de intervenţie, pentru a crea elementul de suspans, cât mai apropiat de o situaţie reală.
Ieri, a avut loc la sediul ISU Suceava partea teoretică a unei astfel de intervenţii, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, prezidată de prefectul Florin Sinescu şi preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, cu participarea şefilor structurilor deconcentrate.
Principalul punct de pe ordinea de zi a fost un exerciţiu cu tema: „Modul de acţiune a CJSU în cazul producerii unui accident aviatic în zona montană a judeţului Suceava, cu punerea în aplicare a Planului Roşu de Intervenţie”.
Scenariul: o cursă de linie Boeing 737, cu 45 de pasageri la bord, care circula pe ruta Bucureşti (Otopeni) -Aeroportul Suceava, s-a prăbuşit.
Şeful ISU Suceava, generalul de brigadă Ion Burlui, a prezentat procedurile de lucru în cadrul exerciţiului, iar acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu turnul de control al Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava şi Centrul de Coordonare SAR (Search and Rescue) din cadrul Romatsa Bucureşti.
„În cadrul şedinţei, problemele tehnice ale exerciţiului, care vizează responsabilitatea Romatsa, au fost prezentate de către controlorul de trafic aerian (CTA) Ovidiu Ioja, care a împărtăşit şi din experienţa sa de peste 40 de ani de activitate în aviaţia civilă”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, plutonierul major Alin Găleată, precizând că activitatea de ieri a fost precedată de o şedinţă tehnică în cadrul Turnului de Control Trafic Aerian al Aeroportului Suceava, care a avut loc în urmă cu două zile.
Scopul simulării a fost verificarea fluxului informaţional între instituţiile cu atribuţii în astfel de evenimente, iar aplicația s-a finalizat cu emiterea planului şi a hărţii de căutare într-o zonă din judeţ.
Rămâne de văzut în perioada următoare cum se vor descurca forţele de intervenţie în practică, după ce şi-au însuşit partea de teorie.
Generalul Ion Burlui a demisionat din funcţia de inspector general după tragedia aviatică din Apuseni
Generalul Ion Burlui era şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pe 20 ianuarie 2014, când s-a petrecut tragedia aviatică din Apuseni. Atunci, un avion YR-BNP a aterizat forţat în Munţii Apuseni, la o altitudine de circa 1.400 de metri, lângă localitatea Petreasa, la limita dintre judeţele Cluj şi Alba.
Avionul era pilotat de Adrian Iovan şi transporta o echipă de cinci medici de la Bucureşti la Oradea.
În urma accidentului, pilotul Iovan şi o tânără, Aurelia Ion, studentă la medicină, au murit.
La vremea respectivă a izbucnit un scandal de proporţii, după ce echipele de intervenţie au ajuns cu întârziere, locul prăbuşirii fiind localizat abia după câteva ore, timp în care supravieţuitorii au trăit clipe dramatice. Ei au fost salvaţi de trei săteni din Petreasa, care au găsit epava avionului şi i-au cărat pe supravieţuitori pe tărgi improvizate până la locul de unde au fost preluaţi de ambulanţieri.
Cine a fost atunci vinovat nu a fost încă stabilit (ancheta a fost preluată de Parchetul General), însă, în scandalul foarte mediatizat imediat după accidentul aviatic, generalul Ion Burlui a decis să demisioneze, considerând că instituția pe care o conducea a fost acuzată pe nedrept.
