Reautorizarea producătorilor tradiţionali în condiţii care să-i separe mai clar de marii producători, în baza unui nou ordin al Ministerului Agriculturii, se dovedeşte un adevărat dezastru pentru cei care au demarat afaceri în acest domeniu. Din 25 de producători tradiţionali atesaţi în judeţul Suceava doar unul a obţinut reautorizarea în noile condiţii, în timp ce un al doilea a depus documentaţie pentru un singur produs şi aşteaptă să vadă dacă va fi admis în baza noilor criterii.
Având în vedere această situaţie, care este valabilă în mai toată ţara, Ministerul Agriculturii a decis ca vechile atestate de produs tradiţional, care erau valabile până pe 11 septembrie, să rămână valabile până pe data de 30 noiembrie.
Şapte produse atestate şi unul în curs de atestare, faţă de 126 câte sunt acum
După vechea lege, în judeţ sunt 25 de producători tradiţionali, care au atestat pentru a vinde 126 de produse tradiţionale.
După cum a precizat Vasile Irinel Costan, directorul executiv al Direcţiei Agricole Suceava, suceveanul Ioan Baciu Ţăran este singurul producător tradiţional care a obţinut atestat în baza noului ordin 724/2014. Acesta a obţinut atestat pentru un număr de şapte produse. Un al doilea producător, Nicolae Liţu, din municipiul Câmpulung Moldovenesc, a depus documentaţie pentru un produs tradiţional din caşcaval, cererea sa fiind în curs de autorizare.
Limitarea producţiei stârneşte cele mai mari nemulţumiri
În rest, nici unul din numeroşii producători tradiţionali nu a dat vreun semn că ar vrea să se reautorizeze. Este un semnal că cei mai mulţi nu mai vor să-şi continue afacerea pe linia produselor tradiţionale, cel puţin nu aşa cum cere noul ordin al Ministerului Agriculturii.
Asta pentru că noile prevederi legale limitează producţia. Conform noului ordin, capacitatea de producţie raportată la un an nu poate depăşi cantitatea medie de 150 de kilograme/litri pe zi dintr-un produs tradiţional, respectiv maxim 400 de kilograme/litri total produse tradiţionale atestate ale unui producător.
Noua lege urmăreşte ca la târgurile de produse tradiţionale să vină doar cei care fac un produs tradiţional, în cantităţi mici, cu respectarea reţetelor tradiţionale. Specialiştii spun că nu se mai poate veni la un târg de produse tradiţionale cu două tone de marfă, pentru că acela nu poate fi un produs tradiţional în adevăratul sens al cuvântului. De cealaltă parte cei mai mulţi producători tradiţionali consideră că noul ordin este discriminatoriu. Ei consideră că sunt limitaţi mult prea mult în producţie, pentru a nu putea deveni mai importanţi pe piaţa cărnii. În aceste condiţii mulţi vor prefera să-şi vândă mărfurile fără atestat de produs tradiţional, urmând a adopta formule gen produs autentic. Există şi producători tradiţionali, e drept mai puţini, care au salutat noul ordin şi au precizat că prin noile prevederi pe această piaţă vor rămâne doar cei care fac cu adevărat un produs tradiţional.
Dovezi privind vechimea reţetei tradiţionale şi materie primă locală, fără aditivi alimentari
O altă noutate adusă de Ordinul 724 este că producătorul trebuie să vină cu dovezi că produsul tradiţional are o vechime de cel puţin 30 de ani în localitatea din care provine. Prin produs tradiţional se înţelege un produs pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţie aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi un procedeu tehnologic tradiţional ce se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.
După data de 30 noiembrie produsele tradiţionale vor putea fi comercializate doar de cei care vor obţine atestat în baza noului ordin. Atestatul se acordă pentru fiecare produs în parte, după o analiză riguroasă care are în vedere criteriile amintite mai sus.
(25 sep 2014, 19:18:08