12 preşcolari din Hreaţca învaţă la etajul cârciumii din sat

O clădire veche, insalubră, ce pare rămasă cu secole în urma civilizaţiei, care găzduiește la parter un magazin mixt şi o crâşmă, înseamnă, începând de ieri, pentru preşcolarii din satul Hreaţca, „la grădiniţă”.

Cei 12 preşcolari din Hreaţca, comuna Vultureşti, micuţi cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani, învaţă la etajul clădirii ce adăpostește şi crâşma din sat. De la şosea, clădirea pare abandonată, demnă de Ev Mediu, iar cei ce nu sunt din partea locului cu greu îşi pot da seama că, la etaj, funcţionează o unitate de învățământ. Plăcuţa care ar trebui să semnaleze prezența unei unităţi de învăţământ lipseşte, nu şi literele mari, de culoare verde, care indică „Bodega” satului.

De parcă nu ar fi fost suficient, peisajul sărăcăcios este completat de o toaletă aproape primitivă situată în spatele clădirii, aceasta fiind folosită atât de clienţii birtului sătesc, cât şi de preşcolari. Cu alte cuvinte, micuţi de 3 ani merg la aceeaşi toaletă cu chefliii satului.

În prezent, la Hreaţca învaţă doar preşcolarii din sat, însă până în această toamnă, aici au funcţionat şi clase primare.

Vecini cu crâşma, din 1990

Construită în 1976, clădirea din Hreaţca aparţine firmei Federalcoop, care i-a închiriat parterul proprietarului unui bar, iar etajul, şcolii din comuna Pleşeşti, pentru suma lunară de 420 de lei.

În ultimii 25 de ani, pentru generaţii de elevi şi preşcolari din Hreaţca, clopoţelul a sunat într-o clădire insalubră, scorojită, în care singura facilitate ce aminteşte de civilizaţie este curentul electric. Cât despre apă curentă sau o toaletă curată, care să nu fie amplasată în curtea unităţii, nu se poate vorbi, holul ţinând loc de grup sanitar, acolo fiind amplasată o găleată cu lighean.

Sala de clasă unde, începând de ieri, 12 micuţi vor fi pregătiţi pentru viitor, are mobilierul învechit, o tablă ruptă, geamuri şubrede şi podele înnegrite de vreme.

Materialele didactice sunt rudimentare, câteva animăluţe din pluş şi jucărioare din plastic fiind singurele lucruri cu care educatoarea se străduie să transforme încăperea într-o sală de curs primitoare, prielnică jocurilor şi activităţilor educative.

Curtea clădirii e modestă, plină de buruieni, prin ea hoinărind peste 10 câini hrăniţi de vânzătoarea magazinului.

Părinţii nu vor să-şi transforme micuţii în navetişti

În faţa clădirii, proprietarii birtului au amenajat câteva mese pentru clienţi, astfel că e suficient doar ca micuţii să se uite pe geam pentru a vedea sătenii consumând alcool, fumând etc.

Educatoarea care are grijă de cei 12 micuţi spune că nu a avut incidente deosebite legate de faptul că minorii învaţă aproape de birt, însă recunoaşte că situaţia este una vitregă pentru copii.

“La început am fost dezamăgită când am văzut care sunt condiţiile de aici, după care am învăţat să fac faţă situaţiei”, spune educatoarea.

Cât despre faptul că, zi de zi, zeci de exemple negative trec prin faţa micuţilor, aceasta spune: “Copiii învaţă şi de acasă şi de la mine că nu aşa este normal, eu zic că învaţă să facă diferenţe şi discutând cu ei”.

De partea cealaltă, parcă resemnaţi de condiţiile din grădiniţă, sătenii ai căror copii au învăţat la unitatea din Hreaţca spun că au fost nevoiţi să facă acest compromis, pentru a nu transforma copiii în navetişti.

“Dacă nu sunt alte condiţii, ce să facem? Nu avem condiţii de transport pentru Pleşeşti. Şă se ducă de la 7 la Pleşeşti?”, spun câteva mămici.

“Un beţivan nu se controlează, iar copiii sunt copii. Mai aud o prostie, că omul când e beat îşi dă drumul la gură”, le contrazice un alt sătean.

Edilul caută soluţii

Primarul recunoaște că situaţia de la Hreaţca este una nefirească, acesta menționând că a identificat două soluţii pentru ca cei mici să aibă parte de condiţii de studiu corespunzătoare.

“E clar că nu e corect ce se întâmplă acolo, ţinând cont de toate principiile psihopedagogice. E aproape de neconceput ca şcoala să funcţioneze în comun cu magazinul mixt sau cu locul unde se mai bea şi câte un rachiu şi, mai ales, să aibă şi wc-ul comun”, spune edilul Mihai Grădinariu.

Acesta a mai menţionat că “e vorba ca în octombrie să primim un nou microbuz şcolar, pentru că cel vechi nu mai face faţă, şi i-am putea aduce la şcoala din centru şi pe cei mici. Chiar dacă e greu să-i facem navetişti de la o vârstă atât de fragedă, tot ar fi mai bine să-i aducem la Pleşeşti, unde se desfăşoară o activitate educaţională decentă”.

Primarul din Vultureşti a mai arătat că o altă variantă propusă de el pentru ca preşcolarii din Hreaţca să înveţe în condiţii demne de secolul 21 ar fi aceea ca primăria să cumpere şi să reabiliteze clădirea Federalcoop. Federalcoop vrea două miliarde de lei vechi pentru clădirea din sat, în vreme ce reabilitarea acesteia ar presupune încă un miliard de lei vechi.

“Nu ştiu sincer cine ar mai investi 3-4 miliarde pentru 12 copii, deşi omul e cel mai de preţ capital”, a conchis primarul.

Din cauza numărului redus de elevi şi preşcolari, directorul şcolii din Pleşeşti, unitate la care este arondată şi grădiniţa din Hreaţca, a avut în vedere închiderea grădiniţei.

Directoarea Carmen Mihaela Matei doreşte ca micuţii de la Hreaţca să înveţe la şcoala din centru (şcoala din Pleşeşti), însă spune că este legată de mâini dat fiind faptul că părinţii acestora nu vor să-şi lase copiii să înveţe departe de casă.

“Părinţii din Hreaţca doresc să existe şcoală în satul lor. Eu am făcut numeroase demersuri şi am discutat în şedinţă cu părinţii să aducem copiii la Pleşeşti. Părinţii insistă ca cei mici să rămână acolo. Am un tabel cu 12 semnături ale părinţilor care cer să funcţioneze unitatea din Hreaţca, au cerut acest lucru şi reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Suceava”, spune Carmen Mihaela Matei, directorul şcolii din Pleşeşti.

Managerul şcolii a mai menţionat că în câţiva ani şcolari, în clădirea din Hreaţca au învăţat chiar şi câte 40 de elevi şi preşcolari.