Câteva mii de persoane au fost prezente la prima ediţie a Festivalului „Comorile Muntelui” de pe Rarău

Câteva mii de persoane au participat sâmbătă la prima ediţie a Festivalului „Comorile Muntelui”, organizat pe platoul Masivului Rarău de Consiliul Județean Suceava împreună cu Grupurile de Acțiune Locală ”Bucovina de Munte” şi ”Bazinul Dornelor” și în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Turism, care a susținut financiar acest eveniment.

Oamenii au avut parte de spectacole de toacă, trâmbiță, fluier și bucium, spectacole de cântece și dansuri populare ale vetrelor folclorice de pe văile Bistriţei şi Moldovei, dar și ale Ansamblului artistic profesionist ”Ciprian Porumbescu” şi interpretei Veta Biriş. De precizat că Festivalul „Comorile Muntelui” a fost organizat într-un amfiteatru natural, de unde puteau fi admirate vârful Giumalău, Pietrele Doamnei de pe Rarău, dar şi toţi munţii din apropiere.

Veniţi în număr mare încă de la începutul evenimentului, oamenii au putut vizita expozițiile dedicate obiceiurilor de stână, meșteșugurilor tradiționale, produselor gastronomice specifice, activităților de vânătoare și pescuit. Pe platoul Masivului Rarău, în Munceii Rarăului, au fost amenajate stâne autentice unde participanţii s-au putut delecta cu produse specifice precum caș, brânză, urdă, balmoș sau borș de miel.

Festivalul a început cu primirea gospodarilor de pe văile Bistriţei şi Moldovei, aceştia venind pe platoul Rarăului cu obiecte tradiţionale, stâne de oi la care se puteau servi bucate tradiţionale, dar şi cu portul şi obiceiurile populare. Manifestările au continuat cu vizitarea stânelor din zonele Fundu Moldovei, Vama, Breaza şi Stulpicani, precum şi cu vizitarea standurilor meşterilor populari, producătorilor tradiţionali şi Direcţiei Silvice Suceava.

Începând de la prânz, toţi cei prezenţi au putut urmări un spectacol de bucium, trâmbiţă, clopot, toacă şi fluier, la care au participat buciumaşii de pe Rarău, tulnicăresele din Apuseni şi trişcaşii de pe Ilve. Momentele artistice au continuat cu spectacolele susţinute de formaţiile din vetrele folclorice Stulpicani, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Sadova, Vatra Dornei, Moldovița și Coșna. La finalul festivalului, după lăsarea întunericului, toţi cei prezenţi au asistat la un spectacol de lasere, după care s-au adunat în jurul unui impresionant foc de tabără.

Drapelul național a fost arborat şi va rămâne pe o culme a Masivului Rarău

Unul dintre momentele principale ale acestei prime ediții a festivalului a fost concursul de orientare turistică „Comoara ascunsă – Zestrea Domniţei Ruxandra”, la care au participat 46 de copii de la patru centre de orientare sportivă, din Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Liteni şi Suceava. La finalul concursului, copiii au descoperit un cufăr, comoara ascunsă acolo nefiind altceva decât „o comoară a neamului românesc”, drapelul național. După ce a fost sfinţit, tricolorul a fost purtat de mai mulţi pompieri suceveni până pe o culme de pe muntele Rarău, acolo unde a fost arborat şi unde va rămâne de acum înainte. Drapelul României arborat pe Masivul Rarău are o lungime de şase metri şi o lăţime de patru metri. În timpul în care drapelul a fost purtat către locul de arborare, toţi cei prezenţi la festival au ascultat, în picioare, Imnul Naţional al României. Pe tot parcursul acestui moment corul Inspectoratului pentru Situații de Urgență a interpretat cântece patriotice. Trebuie spus că după slujba de sfinţire, prefectul Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, dar și șeful ISU Suceava, generalul Ion Burlui, au sărutat drapelul național îngenunchind în fața acestuia.

La această primă ediție a  Festivalului ”Comorile Muntelui” au fost prezenți toți primarii din zona de munte, cărora Cătălin Nechifor le-a mulțumit public pentru implicare. Alături de primari, la prima ediţie a Festivalului „Comorile Muntelui” au mai fost prezenţi senatorul Neculai Bereanu, deputaţii Dumitru Pardău şi Cezar Cioată, şefi de instituţii sucevene, precum şi consilierii judeţeni Virginel Iordache şi Brînduşel Nichitean.

Nechifor: Ne-am dorit să avem o zi a muntelui, a Bucovinei şi a gospodarilor, care să ne reprezinte

În discursul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a ţinut să precizeze că organizarea acestui festival a fost făcută din dorinţa de a avea o zi a muntelui, a Bucovinei şi a gospodarilor din această zonă, „o zi care să ne reprezinte”. ”Este o prima ediţie şi sunt convins că ediţiile a doua şi a treia vor fi mai bune, mai frumoase, mai bogate. Implicaţi în această acţiune au fost primarii din multe localităţi, de la Poiana Stampei la Coşna, Dorna Candrenilor, la Vatra Dornei, la Dorna Arini, la Panaci, la Saru Dornei, Crucea, Broșteni. Sunt aici primarii de pe Valea Bistriței, de pe Valea Moldovei, de la Câmpulung Moldovenesc, la Sadova, Pojorâta, Iacobeni, sunt primarii de la Ciocăneşti şi Cârlibaba, Izvoarele Sucevei, Moldova Sulița, Moldovița, Frasin, Vatra Moldoviței. Sunt foarte mulţi oameni care au pus suflet aici pentru acest eveniment și vreau să le mulţumesc din suflet, aşa cu vreau să mulţumesc celor care sunt din instituţii, în primul rând celor de la ISU, de la Poliţie, de la Prefectură, de la Salvamont. Ziua de azi o datorăm şi faptului că Autoritatea Naţională de Turism, prin Guvernul României, susține financiar acest eveniment şi vreau să mulţumesc pentru acest lucru”, a spus Nechifor.

El a amintit că tot sâmbătă a fost deschis drumul care face legătura dintre Chiril, de pe Valea Bistriţei, şi Masivul Rarău. „Începând de acum putem spune că avem o nouă reţea rutieră, Transrarăul. Şi eu îmi doresc din tot sufletul ca ceea ce am putut construi împreună, legătura peste Rarău, să o putem păstra şi să o putem fructifica. Şi sunt convins că odată deschisă această legătură, calea către dezvoltare şi prosperitate este creată. Iar noi vom continua eforturile ca în zona de munte să putem face în continuare ceea ce trebuie”, a mai spus Nechifor.

Primarul din Pojorâta este convins că festivalul de pe Rarău îl poate depăşi pe cel din pasul Prislop

La rândul său, primarul comunei Pojorâta şi preşedinte al Grupului de Acţiune Locală „Bucovina de Munte”, Bogdan Codreanu, ne-a declarat că, din punctul său de vedere, festivalul organizat pe Masivul Rarău poate depăşi în câţiva ani Festivalul „Hora de la Prislop”. Bogdan Codreanu a apreciat faptul că toţi cei implicaţi în organizarea Festivalului „Comorile Muntelui” au lăsat deoparte orgoliile politice şi au reuşit să creeze un eveniment important pentru zona de munte a judeţului, pentru oamenii din localităţile de pe văile Moldovei şi Bistriţei. „Eu personal sunt convins că în doi-trei ani acest festival va deveni mai puternic decât ceea ce se întâmplă în pasul Prislop. Festivalul <Comorile Muntelui>va fi un brand al Bucovinei, şi nu numai, pentru că oamenii ştiu să-şi preţuiască şi să-şi prezinte tradiţiile şi obiceiurile pe care le-au moştenit din moşi strămoşi”, a spus primarul din Pojorâta.

Prezent la evenimentul de sâmbătă de pe Rarău, preşedintele Grupului de Acţiune Locală „Bazinul Dornelor”, primarul din Panaci, Vasile Cozan, ne-a spus că 11 localităţi care fac parte din această structură au venit la Festivalul „Comorile Muntelui” cu tot ceea ce au ele mai bun, de la tradiţii şi obiceiuri populare, meşteri populari, dar şi doi fierari care le-au oferit celor prezenţi posibilitatea să vadă o meserie aflată pe cale de dispariţie.

Festivalul „Comorile Muntelui” urmărește promovarea și valorificarea atât a resurselor turistice naturale, cât și a celor antropice, în cadrul acestora acordându-se o importanță deosebită elementelor de cultură materială și spirituală, cu accent pe tradițiile și obiceiurile din zona montană a județului.