Prejudiciu de circa trei milioane de euro la două firme de plasare a forţei de muncă în străinătate

Firmele din judeţ de plasare a forţei de muncă în străinătate sub forma agenţilor de muncă temporară sunt suspecte că au fentat bugetul de stat cu multe milioane de euro. O amplă anchetă este în derulare în acest moment, iar primele rezultate arată că dimensiunea evaziunii fiscale este una uriaşă.

Cercetările au început încă de acum câteva luni şi sunt derulate de inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava, iar până acum s-au finalizat actele la două dintre firmele controlate.

În aceste două cazuri, prejudiciul estimat este de circa trei milioane de euro, o sumă impresionantă. În cazul altor nouă firme din Moldova s-au finalizat cercetările, iar prejudiciul estimat şi în aceste situaţii se ridică la încă zece milioane de euro.

Laborioasele cercetări vizează toate firmele de profil de pe raza de competenţă a Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava, 60 la număr. Dintre acestea, jumătate nu au activitate, în timp ce restul au intrat în verificări.

Din cele 30 de firme de profil verificate, 11 au cauzat prejudicii de 13 milioane de euro, în timp ce pentru celelalte societăţi de plasare a forţei de muncă cercetările încă mai continuă.

În cazul celor două firme sucevene unde s-au depistat nereguli s-au înaintat plângeri penale la Parchet, ancheta urmând să fie continuată de procurori.

Cum funcţiona sistemul

Schema prin care s-au produs aceste fraude este una foarte simplă şi care se derulează de ani în şir. Doritorii unor locuri de muncă sunt angajaţi în ţară de firmele de plasare de forţă de muncă contra salariului minim pe economie din România, iar mai apoi pleacă să lucreze în ţări din Uniunea Europeană în calitate de bucătari, şoferi etc. Pe lângă salariul minim pe economie, sucevenii primesc pe card, cu titlu de diurnă, între 500 şi 2.500 de euro. Din această sumă, salariatul primeşte un anumit cuantum, iar diferenţa rămâne în conturile firmei de plasare a forţei de muncă din Suceava.

Acest lucru este posibil deoarece firma din România facturează orele de muncă prestate în străinătate de oamenii trimişi din ţara noastră.

Potrivit legislaţiei în domeniul muncii şi fiscalităţii, coroborat cu directivele europene privind agentul de muncă temporară, s-a stabilit că orice remuneraţie primită sub orice formă ar fi ea pusă la nivelul salariului minim din ţara respectivă unde lucrează efectiv va fi asimilată salariilor şi impozitată ca atare.

Aceste directive europene vin în scopul de a se evita evaziunea fiscală şi de a nu se practica o concurenţă neloială pe piaţa forţei de muncă din statele Uniunii Europene.

Neregulile au fost posibile ca urmare a faptului că firmele de plasare a forţei de muncă au trimis oamenii în străinătate cel mult şase luni într-o ţară, iar în acest fel aceştia nu au fost luaţi în evidenţele fiscale din acel stat. Ulterior, pentru a evita apariţia unor probleme, salariaţii erau trimişi prin rotaţie în alte state ale Uniunii Europene.