Ex-judecătorul Bogdan Bărbuţă se cere acasă din arestul Poliţiei Capitalei

Bogdan Bărbuţă, fost magistrat al Judecătoriei Rădăuţi, suspendat între timp de Consiliul Superior al Magistraturii, se cere acasă. Ex-judecătorul a cerut înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai puţin restrictivă, respectiv arestul la domiciliu. Într-o primă fază, Curtea de Apel Bucureşti a respins această solicitare şi l-a obligat pe Bogdan Bărbuţă şi la plata a 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Omul care împărţea dreptatea la Rădăuţi nu s-a împăcat cu această soluţie şi a contestat-o la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu a găsit clemenţă nici aici, aşa că rămâne în continuare după gratii, în curând urmând să împlinească 90 de zile din momentul reţinerii, pe data de 22 iunie 2014.

Potrivit anumitor surse, procurorii structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie lucrează în plin pentru a finaliza cât mai curând acest dosar şi pentru a sesiza instanţa de judecată cu rechizitoriu. 

Bogdan Bărbuţă a fost arestat alături de procurorul Dumitru Dîmbu, şi el suspendat din funcţie printr-o decizie a CSM, dar şi alături de omul de afaceri rădăuţean Costel Babiuc, ultimul având de câştigat serios din „afacerile” cu fostul magistrat al Judecătoriei Rădăuţi.

69 de hotărâri judecătoreşti date cu încălcarea legii

Potrivit comunicatului remis de anchetatori imediat după arestarea celor trei, în intervalul 22 martie – 18 octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, a pronunţat nu mai puţin de 69 de hotărâri judecătoreşti, “cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii”, hotărâri prin care afaceristului Constantin Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 de hectare (79 de parcele), pe care patronul de la Nikodemus a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.

Dreptul de proprietate al respectivelor parcele nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea şi existau mai mulţi proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară, situaţie în care judecătorul Bărbuţă a călcat în picioare toate procedurile legale şi a pronunţat cele 69 de hotărâri „emise cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat”, arată procurorii DNA.

Anchetatorii precizează şi care au fost ilegalitățile comise de judecătorul Bărbuţă pentru a-i dărui afaceristului Constantin Babiuc cele 41,59 de hectare de teren prin pronunţarea celor 69 de hotărâri:

- judecătorul nu a solicitat şi nu a depus diligenţe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară şi planul de situaţie/identificare topocadastrală a suprafeţei de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare;

- nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenţia) îndeplinea condiţiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil;

- nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate;

- a pronunţat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condiţiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute şi alte persoane;

- la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convenţiilor, şase nefiind semnate de vânzător;

- într-unul din cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenţiei de vânzare-cumpărare;

- o serie de convenţii au fost falsificate de Constantin Babiuc;

- în 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluţionării dosarelor, au fost prezente părţile.

Buba s-a spart de la un spaţiu din zona centrală a municipiului Rădăuţi

În virtutea bunelor relaţii dintre afaceristul Babiuc şi judecătorul Bărbuţă, în iunie 2006, magistratul îi mai face un cadou patronului de la Nikodemus şi îi constată unui interpus al acestuia dreptul de proprietate asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, o parte din clădirea în care funcţiona biblioteca municipală.

Nu a contat că la baza acelei hotărâri judecătoreşti a stat un antecontract de vânzare-cumpărare falsificat, nici că, mai arată anchetatorii, cererea de chemare în judecată era nesemnată şi nedatată sau că în dosar apărea şi o cerere de preschimbare a termenului nesemnată, iar hotărârea judecătorească a fost dată în lipsa unui extras de Carte funciară.

La fel, pentru judecătorul Bărbuţă nu a contat nici faptul că la vremea respectivă clădirea avea o situaţie litigioasă, fiind revendicată în instanţă de SC Obcina SA Rădăuţi, firmă la care administrator este  Arcadie Plămadă.

Lucrurile au început să se complice pentru judecătorul Bărbuţă şi afaceristul Babiuc în momentul în care, la 17 iunie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi recunoaşte lui Arcadie Plămadă dreptul de proprietate asupra clădirii bibliotecii (ulterior, în 2011, Plămadă evacuează biblioteca). Şi, din acel moment, afacerile ilegale ale cuplului judecător-afacerist încep să se năruie.

„Punerea în executare a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie mai sus menţionate ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil a fost atribuită şi, ulterior, prin vânzări succesive, a ajuns în patrimoniul unei societăţi comerciale controlate de Babiuc Constantin”, arată procurorii DNA.

Ce şpăgi primea judecătorul Bărbuţă

Procurorii anticorupţie arată că judecătorul Bogdan Bărbuţă îşi făcuse un obicei din a primi şpagă pentru a pronunţa hotărâri favorabile în dosarele pe care le judeca, iar magistratul nu era deloc pretenţios.

Astfel, la data de 15 martie a.c., judecătorul ar fi primit de la o persoană o cutie cu ciocolată şi o sticlă de vermut şi a acceptat promisiunea mituitorului de a-i trimite ulterior şi suma de 1.000 de euro. Toate astea, se arată în comunicatul DNA, „în schimbul intervenţiei pe care judecătorul a promis că o va face la un alt magistrat de la Judecătoria Rădăuţi, pentru soluţionarea favorabilă a unui anumit dosar în care persoana cumpărătoare de influenţă avea interes”.

O altă şpagă de care vorbesc procurorii DNA s-a primit în intervalul 2013 - mai 2014, când judecătorul Bărbuţă a primit de la o altă persoană 500 de euro şi produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), “bunuri în schimbul cărora a soluţionat în mod favorabil mituitorului un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, totodată dând asigurări că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluţionarea recursului pentru a menţine soluţia favorabilă emisă în fond”.

Pe 19 martie a.c., respectiv 16 aprilie a.c., o altă persoană i-a dat judecătorului Bărbuţă, susţin cei de la DNA, produse alimentare (35 de ouă şi miere) şi 1.000 de euro, “în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, învestit cu soluţionarea unui dosar în care fiul cumpărătoarei de influenţă avea calitatea de reclamant”. Cel mai probabil, e vorba tot de judecătoarea Daniela Prandea.

Acelaşi Bogdan Bărbuţă este acuzat că i-a promis unui medic stomatolog, în schimbul unor lucrări dentare neachitate, că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Rădăuţi pentru a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar în care medicul avea calitatea de pârât.

Partenera de viaţă a lui Bărbuţă, ex-judecătoarea Daniela Prandea, cercetată şi ea în acest dosar

În acelaţi dosar este cercetată şi ex-judecătoarea Daniela Mariana Prandea, de la Judecătoria Rădăuți, partenera de viaţă a lui Bogdan Bărbuţă. La momentul în care s-a spart nebunia şi s-au efectuat percheziţiile domiciliare, Daniela Prandea era internată la un spital din Bucureşti. Ulterior, procurorii DNA au pus-o oficial sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și complicitate la șantaj, fiind decisă şi luarea măsurii controlului judiciar.

Judecătoarea Daniela Mariana Prandea este acuzată de procurorii DNA că a făcut parte din scenariul pus la cale de către afaceristul Constantin Babiuc, cu complicitatea judecătorului Bărbuță, de a face presiuni asupra lui Arcadie Plămadă.

Pentru a-l determina pe Arcadie Plămadă să renunțe la acea parte din imobil, arată anchetatorii, patronul de la Nikodemus a pus la cale un șantaj.

Edilul rădăuțenilor, Aurel Olărean, a introdus în instanță, în numele primăriei, o acțiune prin care cerea radierea dreptului de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra imobilului câștigat de afacerist în 2008.

Dosarul a fost repartizat judecătoarei Prandea, care, “în intervalul 2011- 2014,  a acordat un număr de 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24.06.2014, pentru a tergiversa soluționarea cererii respective”.

Cu dosarul ținut pe rolul Judecătoriei Rădăuți, Arcadie Plămadă nu putea să se folosească de clădirea respectivă, existând și presiunea că, în cazul pierderii procesului, trebuia să plătească zeci de mii de euro cheltuieli de judecată, după ce Primăria Rădăuți a angajat un avocat în această cauză, pentru un onorariu de succes de nu mai puțin de 65.000 de euro.