GAZETA ROMÂNEASCĂ

Nu! Nu-i un simplu titlu, şi parcă mai ieri comentasem în scrierile mele curente de apariţia neaşteptată a unui nou cotidean de al nostru, “GAZETA ROMÂNEASCĂ” în limba noastră a celor de pe meleagurile dintre Dunăre şi Carpaţi. Ziar de înaltă probalitate profesională care încă de la primele sale numere s-a încadrat perfect printre ziarele şi revistele româneşti cu vechimi recunoscute aici în Israel încât rafturile centrelor de difuzare rămâneau goale de la primele ore ale dimineţilor de difuzare, redacţia în speţa era silită imediat să-şi mărească tirajul. Aşa se face că zilele trecute noi cititorii şi iubitorii de “româneşte” ne-am trezit deja cu o surpriză, aniversarea unui an al de la apariţie…

Pentru că aici, LIMBA ROMÂNĂ este acasă şi se respectă iar noi suntem mândrii de ea, amintesc mereu cu mare tandreţe şi admiraţie în ştirile mele de multele şi marile manifestări literar-culturale româneşti organizate fie de Institutul Cultural Român (ICR) de la Tel Aviv, de Asociaţia Scriitorilor Israilieni de Limba Română (ASILR) sau alte organizaţii româneşti centrale sau locale cu aşa zisele vechi state de serviciu, care organizează periodic simpozioane, conferinţe sau şezători, având învitaţi şi oameni de litere de prestigiu din România.

In acest sens a-şi aminti că zilele acestea sub organizarea Centrului Cultural Israiliano-Român şi a revistei “Maximum”  are loc Sărbătorirea în Israel a “ZILEI LIMBII ROMÂNE”, sau că poezia românească a fost sărbătorită la o emisiune în limba română a postului central de radio şi demn de remarcat chiar recenta traducere în ebraică a cărţii, “Reflexul sensurilor” al cunoscutei Ana Blandiana. Tot în cadrul “ZILEI LIMBII ROMÂNE” sub auspiciile Institutului Cultural Român am vizionat recent în prezenţa unei săli arhipline, o frumoasă peliculă cimatografică a mai tânărului regizor Tudor Giurgiu, intitulată sugestiv, “Oameni şi melci”...

Amintind de scriitorii israilieni de limba română nu putem omite ca mulţi dintre ei sunt membrii activi ai Uniunii Scriitorilor din România fiind chiar decoraţi cu medalii înalte culturale, personal de preşedinţii României sau chiar onoraţi cu prestigioasele titluri de Doctor Honorros Cauza de Marile Universităţi Româneşti: Bucureşti, Iaşi, Cluj sau Timişoara, adăugând că, ei se consideră că aparţin mai mult… culturii române…

Apariţiile se succed cu repeziciune, aşa se face că a apărut acum când vă transmit relatarea de faţă: cărţile de proză: “Tovarăşii de drum” de Ada Shaulov Enghelberg, “Gânduri” de Darius Liber sau “Crime în numele iubirii” de Silvia Ianăşi…

Nu pot încheia relatarea mea, nereamintind de apariţia agreabilă şi neaşteptată a ziarului amintit, care pe mine personal m-a impresionat, publicaţie care a adus numai strălucire în ochi, soare în suflete şi multă căldură în zâmbetele cititorilor, dorind să amintesc de “mănunchiul” închegat al unor oameni de suflet, un adevărat “trimvirat”, oameni îndrăgostiţi de munca lor, ca: domnul Dragoş Nelersa (Director general), a doamnei Ioana Toff (Redactor Şef ), sau a  colaboratorilor permanenţi din ţară, străinătate dar, si…din România.

Pomenind de un “trimvirat” l-am lăsat special la urmă pe Directorul de onoare al ziarului în cauză, domnul avocat G. Mosari ( Preşedintele lui ASILR) băcoan de origine şi locul unde el îşi lansează deobicei c-am tot ce scrie, iar cuvintele sale spuse odată cu mult har şi tâlc, mă îndeamnă să închei cu ele mica mea ştire: “ Pentru bacăoanii mei eu voi rămâne mereu acelaşi, ori unde mă voi afla în lume, căci Bacăul şi băcăoanii vor fi întotdeuna în inima mea”, iar eu si cei ce mă vor citi îl apaudăm la… scenă deschisă.

de Iosef-Ioju Haimovici