Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ancheta cu privire la schimburile ilegale de terenuri de la şoseaua de centură a municipiului Suceava a intrat în linie dreaptă. Cercetările vor fi continuate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, acolo unde dosarul a ajuns la mijlocul lunii aprilie 2014, după ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava şi-a declinat competenţa. Unul dintre motivele care au stat la baza acestei declinări a fost prejudiciul estimat, care se ridică la peste un milion de euro.
„În cauza respectivă se efectuează cercetări penale în legătură cu presupuse fapte de abuz în serviciu şi fals. În acest moment, urmărirea penală se desfăşoară prin raportare la fapte, în sensul că nici o persoană nu are calitatea procesuală de suspect în cauză”, a declarat Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al structurii centrale a DNA.
Dosarul tranzacțiilor dubioase de terenuri din Şcheia, în care ar fi implicaţi samsari imobiliari, angajaţi ai Primăriei Şcheia, în frunte cu primarul Vasile Andriciuc, notari publici, dar şi alte persoane fizice, a fost înregistrat de mai mulţi ani, dar a fost pasat ca o minge de ping-pong între structurile de Parchet. Practic, ani de zile nu s-a întâmplat nimic în dosar, dar în decurs de numai câteva luni ancheta s-a urnit şi se așteaptă ca procurorii DNA Suceava să facă lumină în acest caz.
În total, ar fi vorba despre aproape 17,5 hectare, situate în apropierea şoselei de centură, la Şcheia, trecute din domeniul public în domeniul privat, prin intermediul unor samsari de terenuri şi prin complicitatea unor funcţionari din primăria din localitate.
Circuitul ilegalităţilor cu terenuri fără valoare, transformate în mine de aur
Aşa cum v-am prezentat şi în edițiile anterioare ale cotidianului nostru, zeci de ţărani din Şcheia, de regulă persoane în vârstă, proprietari de suprafeţe de teren pe raza comunei Şcheia, multe dintre aceste suprafeţe de o valoare infimă, s-au trezit la poartă cu cumpărători care le ofereau câţiva lei pe metrul pătrat. Oamenii erau duși la notar şi puși să semneze, pentru a-şi primi banii. Ce nu știau vânzătorii era faptul că, la notar, nu semnau contracte de vânzare-cumpărare, ci procuri prin care îl mandatau pe aşa-zisul cumpărător să le vândă terenul. Ulterior, terenul, fie el şi pe o râpă, o gârlă, tarla - nu conta - era dat la schimb, cu aprobarea celor de la Primăria Şcheia, cu un teren de dimensiuni similare tocmai la şoseaua de centură. Beneficiarii, însă doar în acte: moşii şi babele care şi-au vândut pe câţiva lei terenurile iniţiale, fără ca să aibă habar că au devenit proprietari ai unor suprafeţe de teren de o valoare mult mai mare, de zeci de mii de euro. Ulterior, intrau din nou în rol mandatarii, în spatele cărora se pare că se afla un samsar de terenuri din Şcheia, mandatari care vindeau terenurile.
Lista cumpărătorilor reali, de bună credință până la proba contrarie, cuprinde numele unor oameni politici, oameni de afaceri şi poliţişti.
Cert e că toate aceste tranzacții şi schimburi de terenuri nu se puteau face fără falsificarea grosolană a unor documente, cu pixuri din Primăria Şcheia.
