Printează articolul
Trimite e-mail
Sfârşitul de săptămână a adunat la Muzeul Satului Bucovinean de pe platoul Cetăţii de Scaun a Sucevei peste 80 de artizani şi meşteşugari din mai multe zone etnografice ale ţării, care, împreună cu interpreţii şi formaţiile de muzică populară ce au susţinut spectacole, au însufleţit, timp de trei zile, muzeul sucevean în aer liber.
Cea de-a XIX-a ediţie a Târgului meşterilor populari a fost un succes, prin numărul mare de participanţi, dar şi de vizitatori, din ţară şi străinătate, care au dorit să descopere tradiţiile şi creaţiile autentice ale românilor.
Oficialităţi printre meşteri
Sâmbătă după-amiază, oficialităţile judeţene, prefectul Florin Sinescu, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, însoţiţi de directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, şi şefa serviciului Etnografie din cadrul Muzeului Bucovinei, Violeta Enea, au făcut un tur al Târgului meşterilor populari, oprindu-se la standurile acestora şi vorbind cu meşterii.
După ce moş Ghiţă de la Vorona le-a întins mâna oficialilor şi i-a invitat să îi vadă standul cu măşti, ei s-au oprit la sculptorul în os Ferenc Szilveszter, din Odorheiu Secuiesc, care le-a spus că fiecare figurină pe care o realizează el are un mesaj. O lecţie de fizică le-a fost predată oficialilor de Bedo Zoltan, tot din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita, care a venit la târg cu jucării din lemn.
Jucării din lemn
Aflat pentru prima dată la Târgul meşterilor populari de la Suceava, fiind cucerit de Muzeul Satului Bucovinean, Bedo Zoltan, fost profesor de fizică, actualmente profesor la Palatul Copiilor din Odorheiu Secuiesc, ne-a povestit că totul a pornit acum 15 ani. „Străbunicul meu a fost tâmplar şi cred că de la el am moştenit talentul de a lucra cu lemnul. De 15 ani sunt la Palatul Copiilor, unde fac cu cei mici aeromodelism. Atunci am început să lucrez cu lemnul şi să fac şi jucării. Prima jucărie a fost un fel de excavator, urmat de un trenuleţ”, ne-a povestit profesorul. Pentru a ne arăta că jucăriile lui se mişcă datorită unor legi ale fizicii, profesorul ne-a arătat un iepuraş care are un picior fix şi unul mobil. „Dacă îl punem pe o pantă, jucăria poate fi folosită ca material didactic pentru elevi. Se poate studia forţa de frecare, echilibrul corpurilor. Din punct de vedere fizic, este un plan înclinat, forţa gravitaţională se descompune şi din cauza asta se mişcă şi iepuraşul”, a completat meşterul.
Forfota din jurul standului adus de Bedo Zoltan era creată de zeci de copii încântaţi de magia figurinelor de lemn.
Meşteşug vechi
L-am întâlnit sâmbătă la Târgul meşterilor populari şi pe Neculai Căldăraru, din Brateiu, judeţul Sibiu, care provine dintr-o familie veche de ţigani căldărari, care sunt meşteri de cazane, folosind o tehnică moştenită de la străbuni. Meşterul ne-a spus că face cazane de la 8 ani. „Folosesc cupru roşu, cupru galben, aluminiu, inox, depinde ce vreau să fac. Am adus cazane de ţuică, ibrice, ceaune, tigăi, carafe, ceşti de cafea, să aibă omul de unde alege. Un cazan de ţuică de 200 de litri este 12.000 de lei, dar am şi la 10.000 de lei, la 6.000 de lei, la 4.500 de lei, depinde cât este de mare. Tehnica este păstrată din moşi strămoşi. Cuprul este lovit de ciocan de mii de ori până capătă forma dorită. Nouă nu ni se pare greu. Ce iese din mâinile noastre nu este doar frumos, ci este şi durabil”, ne-a spus meşterul Neculai.
Meşterul popular şi rapsodul Gheorghe Ţugui din Vorona, judeţul Botoşani, a ţinut să ne încânte cu o doină, interpretată la caval, după ce ne-a făcut cunoştinţă cu măştile sale confecţionate din piei şi coarne de animale şi materiale textile. „Am venit să prezint câteva opincuţe făcute de mine, măşti jucate şi nejucate, măşti cu coarne, măşti tradiţionale laice. Eu am învăţat de la tata acest meşteşug”, ne-a povestit moş Ghiţă.
„Fiecare figurină, fiecare chip de ţăran sau ţărancă, este cu ADN-ul ei”
Ne-am oprit şi la standul Anei Grunzu din Iaşi, care a venit la târg cu personaje de poveste confecţionate din foile care înfăşoară ştiuletele de porumb. Nostalgică după anii copilăriei, pe care i-a petrecut pe meleagurile fălticenene, fiind născută în comuna Horodniceni, meşterul popular a început acum zece ani să facă chipuri de săteni din pănuşi de porumb, folosind un soclu din lemn. „De mică mi-am dorit să fac ceva legat de artă. Când eram copil, nu prea îmi plăcea să lucrez manual, să cos, dar cu timpul am început să apreciez foarte mult arta tradiţională. Sunt nostalgică după oamenii pe care i-am lăsat la ţară, oameni foarte harnici. Îmi aduc aminte că nu aveau timp nici să-şi spună pe nume. Aveau nume prescurtate. Fiind copil, mi-am întipărit în minte imaginea unor săteni, pe care încerc să-i surprind prin păpuşile pe care le fac. De aceea, am încercat să le fac chipurile şi nu am găsit alt material mai la îndemână decât pănuşi de porumb şi diferite boabe. Din 2004, fac păpuşi din pănuşi, de câţiva centimetri, pe care le aşez pe suport de lemn. Încerc să arăt şi ocupaţia sătenilor. Pun păpuşilor furci, traiste, coşuleţe, coase sau măturoaie. Fiecare figurină, fiecare chip de ţăran sau ţărancă, este cu ADN-ul ei“, ne-a povestit Ana Grunzu.
Ştergare de o sută de ani
Înşiruiţi de o parte şi de alta a aleii care traversează incinta muzeului în aer liber, cu produsele etalate pe mesele şi standurile de expunere, majoritatea meşterilor populari şi-au întâmpinat clienţii îmbrăcaţi în straie populare specifice zonei pe care o reprezintă. Nu au lipsit ceramişti, iconari, confecţioneri de straie şi podoabe populare, împletitori, curelari, meşteri cioplitori, ţesătoare, artizani veniţi cu o gamă diversă de obiecte tradiţionale decorative şi utilitare, dar şi producători de dulciuri, plăcinte şi cozonaci, siropuri, dulceţuri, şerbeturi.
Maria Oniţă, din comuna Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, ne-a invitat la standul ei, pentru a ne arăta pânză din cânepă ţesută de bunici, cu o vechime de peste 50 de ani, prosoape vechi de aproape o sută de ani, carpete, cuverturi, toate făcând parte din zestrea pe care fiecare fată de pe valea Bistriţei trebuia să o aibă când se mărita. „Dacă nu aveai lepedeu, adică cearşaf din cânepă, traistă, covor, prosoape ţesute, ladă de zestre, nu te măritai. Când m-am măritat, mi-o dat părinţii şase perini şi zece ţoluri, trăistuţe, ştergare, altfel nu mă lua bărbatul de-acasă. Un ştergar vechi de o sută de ani îl vând cu 100 de lei, dar mai lăsăm la preţ. Noi ne bucurăm că ducem mai departe tradiţia şi că lucrurile vechi ajung în casele oamenilor care ştiu să le preţuiască”, ne-a povestit Maria Oniţă.
Folclor, pe placul tuturor
Dacă vineri, în prima zi din august, pe scena amenajată în Muzeul Satului Bucovinean au urcat Fanfara din Stamate și interpreţii Diana Alexa, Ionuț Motrici, Mariana Maximiuc, Denisa Solcan, Laura Lungu și Cătălin Robciuc, sâmbătă, publicul iubitor de folclor s-a întâlnit cu grupul de dansuri „Stejarii din Sf. Ilie”, cu interpreţii Sorina Petrician, Doina şi Ciprian Iulian Petroaie, Florin Costan, Ionel Dorel şi Dănuţ Onoiu, pentru ca, la finalul zilei, Fanfara „Zece Prăjini” să susţină un mini concert. Membrii fanfarei, după ce au interpretat piese cunoscute, în stilul lor unic, au coborât de pe scenă şi au încheiat concertul printre spectatori, în aplauze îndelungi. Seara de duminică s-a încheiat cu un recital extraordinar susţinut de cântăreaţa Maria Ciobanu, după ce publicul a putut urmări cu drag spectacolul „Dor de cântec”, în care au evoluat Gabriela Teișanu, Ștefania Puiu, Alexandru Nuțescu, Celina Gheorghelaș, Ana Tonigaru, Cornelia Ștefan, Viorica Duceac, Patricia Gheață, Mădălina Candrea, Maria Știrbu, Nicoleta Hafiuc, Pamfil Roată, Alexandru Havriliuc și grupul de dansatori din Câmpulung Moldovenesc.
Târgul meşterilor populari, ediţia a XIX-a, a fost organizat de Consiliul Judeţean Suceava şi Muzeul Bucovinei.
