Salubrizarea cimitirelor din judeţ este o problemă spinoasă, de cele mai multe ori fiind lăsată exclusiv în grija rudelor celor răposaţi. Când bălăriile de pe morminte ajung însă mai înalte decât crucile, oamenii încep să se întrebe în atribuţia cui este totuşi îngrijirea locurilor de veci. La Plopeni, de exemplu, „cartier” al oraşului Salcea, o bună parte a cimitirului arată ca o junglă. Iarbă, buruieni, ciulini şi arbuşti au crescut până la înălţimea unui stat de om şi trebuie să-ţi faci drum cu coasa dacă vrei să ajungi la un mormânt, să pui o floare şi să aprinzi o lumânare.
Întrebat de ce cimitirul satului este atât de neîngrijit, preotul paroh George Mihoc ne-a declarat că cimitirul este în proprietatea primăriei, care încasează 10 lei/mormânt drept taxă de salubritate, deci primăria ar trebui să taie bălăriile şi să asigure curăţenia. Pe lângă administraţia locală, spune preotul Mihoc, fiecare familie ar trebui să îngrijească mormintele în care îi odihnesc rudele. „Dacă intri peste mormântul altuia, îţi dă în cap. Din anul 2000, de când am venit aici, eu le-am tot spus în biserică să-şi îngrijească mormintele, dar n-am cu cine vorbi. Toţi cei care au loc de veci în cimitir plătesc la primărie, dar primăria vine şi strânge doar buruienile de sub gard”, ne-a declarat preotul, menţionând că singurul moment în care este curăţenie lună în tot cimitirul din Plopeni este Paştele ortodox.
Taxa de salubritate e pentru gunoiul strâns la poartă, nu pentru curăţenie în cimitir
Primarul de Salcea, Ilie Lungu, afirmă însă că cimitirul este în administrarea parohiei, astfel că nu primăria este cea care trebuie să-l îngrijească. „Noi avem la primărie un cimitir mic, în care sunt doar şapte morminte, partea din faţă este a Bisericii Ortodoxe. Taxa de salubritate pe care o plătesc este ca să le ridicăm gunoiul de la poartă, nu să facem noi curăţenie în cimitir. În şedinţele de Consiliu Local s-a discutat de nenumărate ori problema cimitirului, dar finalitatea este aceeaşi”, ne-a declarat primarul, care a precizat că va mai trimite parohiei din Plopeni o adresă în care îi va pune în vedere să salubrizeze cimitirul.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor ne-au declarat că nu există un regulament clar care să prevadă cine face curăţenie la morminte, că această activitate se face în funcţie de obiceiurile locului. În general, mai ales în sate, gospodarii se îngrijesc şi de „casa” repauzaţilor, dar sunt şi localităţi în care preotul şi consiliul parohial desemnează o persoană care să presteze această muncă fie în continuarea unei alte activităţi pentru care este plătită (de exemplu, clopotarul), fie contra unei sume colectate de la enoriaşi special în acest scop. De asemenea, parohia poate face un contract cu serviciul de salubritate local, care să prevadă curăţenia pe tot perimetrul cimitirului şi nu doar ridicarea gunoiului. Soluţii există, trebuie doar puse în practică.