Printează articolul
Trimite e-mail
Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, definită de poetul naţional Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc“, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinţei”, a adunat şi în acest an mii de credincioşi. Ca şi cum toate drumurile ar fi dus la Putna, oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume populare, purtând în mâini steaguri tricolore, veniţi din localităţi apropiate, dar şi din Bucovina de Nord şi din Basarabia, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineţii, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Putna, o grădină la propriu, prin frumuseţea şi mireasma trandafirilor, dar şi o grădină a lui Dumnezeu, prin credinţa şi evlavia credincioşilor, prin puterea şi ajutorul dat românilor de Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost ieri asemeni unei făclii, care nu se stinge niciodată, la fel cum nu se stinge nici candela de la mormântul domnitorului.
Arhierei chemaţi la rugăciune
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Meletie, Episcopul Hotinului, Preasfinţitul Pantelimon, Episcop de Ivano-Francovsk şi Kolomâisk, Preasfinţitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, împreună cu un sobor impresionant de preoţi şi diaconi.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala patriarhală, care i-a încântat şi emoţionat pe credincioşii aflaţi la sărbătoarea Putnei cu piese închinate Voievodului Ştefan cel Mare.
Parcă toate au tăcut, şi păsările, şi vântul, şi gândurile, pentru a lăsa glasul coriştilor să înalţe rugăciuni spre cer şi cântece dedicate Voievodului Ştefan.
În timpul slujbei, ierodiaconul Ieremia de la Mănăstirea Putna a fost hirotonit preot de Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
ÎPS Teodosie: „Ştefan cel Mare, străjerul cel neobosit al Moldovei”
În cuvântul său de învăţătură, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a spus că Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este „străjerul cel neobosit al Moldovei”, iar slujba a fost una copleşitoare, pentru că „Voievod Ştefan cel Mare este un adevărat ales al lui Dumnezeu, este domnitorul cel bun, cel viteaz, cel plin de dragoste şi daruri duhovniceşti, iar în cei 47 de ani de domnie a crezut, s-a rugat, a postit şi a biruit”. ÎPS Teodosie l-a numit pe Ştefan cel Mare „exponentul lui Dumnezeu” şi „exponent al poporului”, pentru că „el cinstea poporul, avea grijă să nu se strecoare trădători care să vândă ţara. El iubea ţara, iubea poporul, iubea credinţa, pentru că ştia că fără credinţă nici ţara, nici poporul nu rezistă”.
La finalul cuvântului său, ierarhul a rostit o rugăciune adresată Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, sfânt pe care îl cheamă în taină, în rugăciunile lor, mulţi români, când au nevoie de ajutor.
Cântece şi poezii patriotice
Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a mulţumit Coralei patriarhale pentru prezenţa la slujba religioasă şi pentru programul prilejuit de împlinirea a 510 ani de la trecerea la cele veşnice a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi 557 de ani de la înscăunarea sa ca domn al Moldovei, rugându-i să interpreteze cântecul emoţionant „Când a fost să moară Ştefan”. După interpretarea cântecului, ca la un semn, credincioşii au început să aplaude, în semn de respect pentru Sfântul Ştefan cel Mare şi pentru cei care-i cinstesc memoria. Rugăciunea de dezlegare, de la sfârşitul Sfintei Liturghii, a fost citită de Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
În curtea Mănăstirii Putna, în apropierea statuii lui Mihai Eminescu, pe care erau aşezate buchete de crini, s-au aflat, pe tot parcursul sărbătorii, tineri îmbrăcaţi în straie populare, unii purtând în mâini steaguri tricolore. O parte dintre aceşti tineri, membri ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, s-au aflat la Putna şi acum zece ani, la comemorarea a 500 de ani de la moartea Voievodului Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt, după un drum istovitor făcut atunci pe jos, de la Suceava la Putna, însoţiţi de preotul Vasile Gavrilă, care a fost prezent şi ieri la Putna. Tinerii au susţinut un scurt program cu poezii şi cântece patriotice, alături de copii şi tineri din zonă, îmbrăcaţi şi ei în straie populare.
Paradă militară şi depuneri de coroane
Parada şi onorurile militare au constituit un moment special al zilei. Imnul României, „Deşteaptă-te, române!”, Imnul Eroilor: „Presăraţi pe-a lor morminte, ale laurilor foi. / Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi...” sau cântecul „Treceţi, batalioane române, Carpaţii” au creat o stare de emoţie şi au trezit adevăratul patriotism în fiecare participant la sărbătoarea Putnei. Când fanfara Primăriei Suceava a interpretat piesele patriotice, credincioşii au aplaudat.
Programul s-a încheiat cu o depunere de coroane la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioşii se închină cu evlavie.
Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, care este şi exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, le-a mulţumit arhiereilor şi invitaţilor veniţi din ţară, dar şi de peste hotare, oficialităţilor, pentru participarea la evenimentul de la Putna.
La sărbătoarea Putnei au fost prezenţi prefectul Sucevei, Florin Sinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, primarul Sucevei, Ion Lungu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, precum şi reprezentanţi ai poliţiei şi jandarmeriei.
Torţele recunoştinţei, de pe Dealul Crucii
Ieri după-amiază, după ce s-au terminat manifestările dedicate Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, la împlinirea a 510 ani de la trecerea la cele veşnice, a avut loc parada portului popular, unde au participat oameni din satele apropiate, unii veniţi cu trăsurile trase de cai, dar şi din Republica Moldova, din Soroca şi Ialoveni, care au impresionat prin frumuseţea costumelor populare din fiecare zonă pe care au reprezentat-o.
Spre seară, pe Dealul Crucii din spatele mănăstirii, tinerii din Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români au făcut un foc de tabără, au aprins „torţele recunoştinţei”, pe care le-au purtat în mâini la întoarcerea spre Mănăstirea Putna. Târziu în noapte, tinerii cu făclii aprinse în mâini au înconjurat mănăstirea, s-au închinat la mormântul Voievodului Ştefan cel Mare, iar în sunetul Baladei lui Ciprian Porumbescu, interpretată de soţii Lucia şi Oleg Sacaliuc, veniţi din Basarabia, s-au încheiat manifestările de la Putna.
Gânduri de pelerin, de la Putna
Printre pelerini am întâlnit-o pe Maria Bodale, din Vicovu de Sus, care ne-a spus: „La Putna simt o binecuvântare de la Dumnezeu. Ştefan cel Mare este o binecuvântare pentru noi. El a apărat ţara românească. Simt că ne ajută de fiecare dată când venim aici”.
„M-am închinat la mormântul lui Ştefan cel Mare şi am simţit o linişte sufletească şi o binecuvântare. În fiecare an venim aici pentru a lua binecuvântare. Simţim că suntem ocrotiţi în tot momentul vieţii, chiar şi atunci când avem necazuri, la nevoi, la primejdii, apelăm la Sfântul Ştefan cel Mare şi el ne ajută”, ne-a spus Aspazia Cornea, din Bivolărie.
Venite din localitatea Gura Putnei, cinci fetiţe şi un băiat, îmbrăcaţi în costume populare, ne-au spus că au venit la mănăstire „să ne rugăm la Bunul Dumnezeu să ne ajute mereu, să ne ajute să creştem mari, să avem un viitor în viaţă. Venim destul de des la mănăstire, să ne închinăm. Este frumos aici... şi peisajul, natura, totul ne place”.
Aflat printre pelerini, prefectul Sucevei, Florin Sinescu, ne-a spus: „Am venit cu mari emoţii şi în acest an la Putna, când se împlinesc 510 ani de la trecerea la cele veşnice a Voievodului Ştefan cel Mare, un domn care a avut o influenţă deosebită pentru ceea ce înseamnă Moldova de astăzi, Bucovina de astăzi, pentru că a luptat pentru libertatea acestor zone, pentru ceea ce înseamnă biserica şi cultura zonei”. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a reamintit că „sunt câţiva ani buni de când Ştefan cel Mare a fost votat de români cea mai importantă personalitate română a neamului nostru şi astăzi pot să spun sincer că a noastră capitală este Putna”.
