Taurinele de carne, de la o raritate, la peste o mie de cereri pentru subvenţii

Crescătorii de animale din zona de munte a judeţului Suceava încep să se orienteze din ce în ce mai mult spre bovinele din rasele de carne, care se dovedesc o alternativă cu foarte multe plusuri faţă de vacile autohtone, profilate pe producţia de lapte. Această situaţie reiese în urma încheierii campaniei de primire a cererilor pentru subvenţia unică pe cap de animal.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a înregistrat 1.044 de cereri pentru subvenţii la taurine de carne (pentru bovinele de lapte sunt 8.796 de cereri), asta în condiţiile în care, acum câţiva ani, în judeţul Suceava bovinele din aceste specii erau o adevărată raritate. De precizat că aceste subvenţii se acordă doar crescătorilor din comunele de la munte, incluse în zona defavorizată. 

Mult mai puţini, crescătorii de taurine de carne iau subvenţii mai mari

Noua situaţia are şi o serie de explicaţii logice. Pentru animalele din rasele de carne subvenţiile acordate au ajuns anul trecut la 300 de euro pe cap de animal. Asta pentru că la nivel naţional au fost mult mai puţine cereri decât pentru bovinele de lapte, aşa că suma alocată s-a împărţit la mai puţini crescători. Chiar dacă în acest an sunt mai mulţi solicitanţi, subvenţia nu va scădea foarte mult sub 300 de euro, estimează specialiştii din domeniu.

Dumitru Grigorean, din Pojorâta, care este preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, a explicat cum de s-a ajuns în acest an la peste 1.000 de cereri, de la crescători din Suceava care au minimum trei bovine de carne, limita prevăzută de legislaţie pentru acordarea subvenţiei pe cap de animal 
„Marele avantaj este că subvenţia se acordă şi pentru rasele metisate, rezultate din încrucişări între bovine din rase de carne cu specii autohtone. De aceea a şi crescut atât de mult numărul de solicitări la categoria subvenţii pentru taurine de carne, asta deşi bovinele din rasa curată, pură, sunt încă în număr relativ mic în Suceava”, a declarat Dumitru Grigorean. Dintre rasele de vaci de carne de renume mondial crescute în judeţ el a dat ca exemple: Charolaise, Angus sau Blanc Bleu Belge (alb albastru belgian).

Carnea de la o taurină de carne nu poate fi comparată cu cea de la o vacă mulsă 10-15 ani

Preşedintele asociaţiei a admis că această creştere a fost stimulată în special de subvenţiile mai mari, însă a subliniat şi că cererea de carne de bovină de calitate începe să crească şi în România.

„Carnea de la bovinele specializate pe îngrăşat este net superioară, nu poate fi comparată cu cea de la o vacă uzată de 10-15 ani de muls, de exemplu. Din păcate, abatoarele nu fac încă o diferenţiere clară de preţ în funcţie de calitatea cărnii de vită. Din această cauză creşterea raselor pure de carne este încă timidă, însă avem garanţii că în curând subvenţia pentru animalul din rasă curată va fi diferenţiată de rasele metisate”, a subliniat Grigorean.

Argumentele pro taurine de carne

Vasile Schipor, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a subliniat şi el creşterea interesului pentru rasa de bovine de carne.

„Am organizat numeroase simpozioane cu crescătorii pe această temă, carnea de vită are un preţ bun şi este mai uşor de valorificat. Prin comparaţie, preţul laptelui nu este mulţumitor pentru toţi crescătorii, astfel că o parte încep să se orienteze spre acest segment”, a declarat Vasile Schipor.

Pentru micii fermieri marea problemă în momentul de faţă o reprezintă preţul ridicat de achiziţie al bovinelor din rase pure de carne.

Conform preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, cea mai mare fermă de profil din judeţ este cea a familiei primarului Constantin Prodaniuc din Moara, unde sunt crescute bovine din rasa franceză Charolaise. Animalele din această rasă au un randament foarte bun la carcasă, cu grad de grăsime sub 10%. Viţeii au un randament de creştere de 2 kilograme pe zi, iar bovinele sunt şi foarte rezistente, putând fi crescute sub cerul liber până toamna târziu. La această rasă mulgerea nu este profitabilă, laptele fiind consumat exclusiv de viţei. 

Dumitru Grigorean a subliniat că nu este normal ca doar crescătorii din zona de munte să încaseze subvenţii pentru taurinele de carne şi speră ca din campania pentru subvenţia pe cap de animal din 2015 lucrurile să se schimbe în acest sens.