Dezvăluiri uluitoare în dosarul afaceristului Babiuc și al magistraților Dîmbu și Bărbuță. Tot ce nu s-a spus până acum

Reporterii Monitorului de Suceava au reușit să afle cu exactitate ce acuzații li se aduc afaceristului Constantin Babiuc și magistraților Bogdan Bărbuță și Dumitru Dîmbu, primul judecător la Judecătoria Rădăuți, al doilea procuror-șef al Secției urmăriri penale în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

Astăzi, la Înalta Curte de Casație și Justiție se va judeca contestația împotriva măsurii de arestare preventivă a celor trei inculpați, acuzați de un șir întreg de infracțiuni, de corupție, trafic de influență, complicitate la luare de mită, abuz în serviciu, obținerea de foloase necuvenite și complicitate la șantaj.

Monitorul a aflat și motivul exact pentru care primarul Aurel Olărean a fost adus la audieri la DNA București, deși edilul susținea inițial că nu e adevărat și, de asemenea, ce alte nume cunoscute în județ sunt implicate în acest megadosar.

De asemenea, vă vom spune în acest amplu material și cine l-a dat pe mâna anchetatorilor pe procurorul Dîmbu.

Judecătorul Bărbuță – “o uzină de fabricat titluri de proprietate” pentru afaceristul Babiuc

Toată povestea îl are ca principal protagonist pe patronul firmei Nikodemus, Constantin Babiuc, un prosper om de afaceri din Rădăuți.

În anul 2004 - și de aici începe scenariul conturat de anchetatori – Babiuc ar fi fost cooptat de investitori ai firmei Holzindustrie Schweighofer (o societate austriacă specializată în domeniul prelucrării masei lemnoase), care i-au spus că intenționează să deschisă o fabrică în zona Rădăuți, o investiție de aproape 100.000.000 de euro.

Misiunea lui Babiuc a fost aceea de a achiziționa 130 de hectare de teren arabil de la diverși proprietari care dețineau această suprafață sub forme de parcele, pe raza comunei Satu Mare, în proximitatea municipiului Rădăuți. Ulterior, terenurile urma să le vândă la prețuri mult mai mari celor de la Schweighofer.

Babiuc s-a pus pe treabă și a reușit să găsească tot mai mulți săteni de la care cumpăra terenuri. Pentru ca oamenii să nu crească prețurile, afaceristul le-a spus că pe suprafața respectivă urmă să fie construită o herghelie. Pentru că nu a reușit să adune cât pământ și-a propus și risca să piardă sume importante, Babiuc l-a cooptat în afacere pe judecătorul Bărbuță, spunându-i acestuia că întâmpină greutăți pentru 79 de parcele (41,59 hectare), al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială (unele dintre ele aflându-se chiar în centrul ariei vizate de investitorul străin și constituind “mici insule”). Practic, nu se dezbătuse succesiunea pe acele terenuri și existau mai mulți proprietari în codiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră dreptul de proprietate în Cartea Funciară.

Iar judecătorul Bărbuță a dat ilegal în perioada martie-octombrie 2005 nu mai puțin de 69 de hotărâri judecătorești, o uzină de fabricat titluri de proprietate –cum povestesc procurorii -,  prin care magistratul i-a făcut pur și simplu cadou cele aproape 42 de hectare lui Constantin Babiuc.

Procurorii DNA arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă că toate escrocheriile celor doi nu au putut fi comise fără complicitatea unor funcționari de la registratura Judecătoriei Rădăuți, cu ajutorul cărora a fost eludată procedura repartizării aleatorii a dosarelor (despre acest episod vom scrie în edițiile următoare ale cotidianului nostru).

Numai din cele aproape 42 de hectare de teren obținute de Babiuc prin ilegalitățile judecătorului Bărbuță afaceristul a câștigat din vânzarea acestora către Holzindustrie Schweighofer suma de 4.000.000 de lei (la acea vreme, în jur de 1.000.000 de euro).

Cum să furi pur și simplu o clădire din Rădăuți

Al doilea calup de acuzații aduse cuplului Babiuc-Bărbuță este legat, așa cum vă informam și în edițiile anterioare ale Monitorului, de obținerea, tot ilegală și tot la Judecătoria Rădăuți, a unui imobil situat în Piața Unirii din localitate, imobil care la momentul emiterii sentinței (iunie 2006) avea o situație litigioasă, dreptul de proprietate fiind recunoscut ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție (în iunie 2008) ca aparținând părții vătămate Arcadie Plămadă.

Noutatea aici ar fi că, de data aceasta, Babiuc a scos în față un interpus, o anume Antoaneta Ilie, cea căreia judecătorul Bărbuță i-a constatat dreptul de proprietatea asupra clădirii respective.

În acel dosar, arată anchetatorii, în calitate de pârât, apare un alt om de afaceri din Rădăuți, Mircea Stehniov, proprietar al SC Samara Prod SRL, presupusul vânzător, care însă nu a deținut niciodată imobilul sau o parte din imobilul respectiv.

După ce în Cartea Funciară a fost trecut dreptul de proprietate al Antoanetei Ilie asupra acelui imobil din Piața Unirii, urmează o vânzare simulată către firma SC Cascade Empire (asociată cu Holzindustrie Schweighofer), iar ulterior are loc vânzarea către SC Nikodemus Babiuc Exim, adică firma lui Constantin Babiuc.

De toate aceste mânăreli ordinare a aflat și Arcadie Plămadă, proprietarul de drept al imobilului înscris în Cartea Funciară pe un alt nume, în urma falsurilor făcute de Babiuc și Bărbuță.

“Babiuc Constantin m-a pus să întocmesc o factură fiscală și un contract de vânzare-cumpărare către o persoană pe care nu am văzut-o niciodată, respectiv Ilie Antoaneta. În acest sens, Babiuc Constantin a venit la mine la birou cu contractul respectiv, pe care l-am semnat, am făcut factura aferentă și am emis chitanță prin care aș fi încasat suma de 59.500 de lei (în realitate, banii nefiind încasați)”, declara Mircea Stehniov, în fața procurorilor DNA.

Episodul șantajării lui Plămadă. Intră în scenariul DNA Dîmbu, Olărean și un șef din Finanțele sucevene

Pentru că Arcadie Plămadă a mirosit falsurile făcute în cazul imobilului din Piața Unirii, care avea doi proprietari, pe el și pe Babiuc, iar acțiunile primului puneau în pericol afacerile ilicite ale afaceristului și judecătorului corupt, patronul de la Nikodemus a trecut la atac. Procurorii DNA arată că Babiuc a apelat la primarul municipiului Rădăuți, Aurel Olărean, pentru ca acesta, în numele instituției, să introducă o acțiune de radiere a dreptului de proprietate recunoscut de Curtea Supremă ca aparținând lui Arcadie Plămadă.

Tot ca element de presiune, Primăria municipiului Rădăuți a angajat un avocat cu care a încheiat un contract de asistență juridică, prin care se stipula un onorariu de succes în cuantum de 65.000 de euro.

Dosarul a ajuns la judecătoarea Daniela Prandea, nimeni alta decât concubina judecătorului Bărbuță. Iar colega de patși de instanță a judecătorului arestat la începutul acestei săptămâni a avut grijă să țină de dosarul înregistrat în martie 2011 și nefinalizat nici până în ziua de astăzi. Scopul: Arcadie Plămadă nu putea să facă nimic în clădirea respectivă, atâta vreme cât exista un litigiu pe rolul instanței și avea și presiunea celor 65.000 de euro pe care ar fi trebuit să îi plătească drept cheltuieli de judecată, în cazul în care ar fi pierdut procesul.

Babiuc și compania își doreau ca Plămadă să renunțe la dreptul său de proprietate și să semneze în acest sens o convenție, redactată de judecătorul Bărbuță.

Și aici mai apare o informație în premieră. Procurorii susțin că Plămadă, dacă ieșea planul afaceristului și al judecătorului, ar fi trebuit să îi cedeze clădirea unui personaj cu funcție de conducere în Finanțele sucevene. În actele procurorilor DNA apare numele lui Adrian Văcărean, şef Serviciu control în Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, persoană aflată în anturajul lui Constantin Babiuc. 

“Să fii iubit, domnule ministru! Mitică Dîmbu sunt!”

Și totuși, nu era suficient pentru a-l “liniști” pe Arcadie Plămadă, astfel că patronul de la Nikodemus, explică procurorii, intervine la procurorul Dumitru Dîmbu și-i cere să-l ajute în acest sens.

Anchetatorii au exemplificat cu înregistrarea unei discuții ambientale, din 31 martie 2014, dintre Dumitru Dîmbu și Constantin Babiuc, în restaurantul Del’Iri din centrul municipiului Suceava. În discuție, arată procurorii DNA, afaceristul i se plânge procurorului de faptul că Arcadie Plămadă nu vrea să semneze o înțelegere.

Babiuc: Mă enervează Arcadie ăsta... neinteligibil...

Dîmbu: Cum să vorbească? Dar ce? Cu ce l-a mai îmbârligat?

..........

Babiuc: neinteligibil... fă o pomană!

Dîmbu: Dar tot nu vrea să semneze că tot îl îmbârligă acesta?

Babiuc: Da... tot

..........

Dîmbu: Mâine dimineață mă văd cu el (procurorii: cu executorul judecătoresc Marcel Mustea)

Babiuc (vorbește în șoaptă)

Dîmbu: Da, la prima oră! Mâine dimineață, la prima! Dacă tu îmi spuneai mai de mult...

Babiuc (vorbește în șoaptă)

..........

Dîmbu: Da, acum îl sun! (îl sună pe Marcel Mustea). Ooo, să fii iubit, domnule ministru! Mitică Dîmbu sunt! Te salut! Ce faci? Marcel... mâine dimineață nu vii la cafea pe la Del’Iri? Da? Lasă… perfect! Ne vedem mâine dimineață atunci la cafea! După opt. Opt și un sfert. Bine, Marcel! O seară bună.

Arcadie Plămadă: Sunt supus unor acțiuni de presiune, constrângeri fizice și șantaj

Procurorii DNA susțin că procurorul-șef Dîmbu ar fi pus presiuni asupra lui Arcadie Plămadă prin intermediul lui Marcel Mustea. Zilele trecute, însă, Plămadă a declarat că nu executorul judecătoresc a fost cel care a făcut presiuni asupra lui, ci alte persoane.

Fragment din declarația lui Arcadie Plămadă: “De peste trei ani de zile sunt împiedicat să intru în posesia imobilului ce mi se cuvine și sunt supus unor acțiuni de presiune, constrângeri fizice și șantaj din partea numitului Babiuc Constantin, precum și din partea funcționarilor Dîmbu Dumitru, procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Bărbuță Bogdan și Daniela Prandea, judecători la Judecătoria Rădăuți, și Olărean Aurel, primar al municipiului Rădăuți. (...) I-am reproşat primarului că se fac presiuni asupra mea de către Babiuc Constantin Gavril (legat de această persoană i-am reproşat că de fiecare dată când veneam la primărie era în anticamera primarului), precum şi din partea procurorului Dîmbu Dumitru, persoană pe care, de asemenea, am văzut-o ieşind din biroul primarului. Îmi amintesc că după ce l-am văzut pe primar însoţindu-l pe Dîmbu Dumitru, acesta m-a întrebat dacă îl cunosc pe magistrat, iar eu i-am spus că îl cunosc din vedere. Am aflat ulterior că, după ce Dîmbu Dumitru a ieşit din Primăria Rădăuţi, s-a întâlnit cu Babiuc Constantin Gavril şi au băut o cafea împreună la hotelul Gerald”.

Mustea neagă că procurorul Dîmbu i-ar fi cerut să facă presiuni asupra lui Arcadie Plămadă

La audieri, Marcel Mustea, se arată în actele depuse la dosar, a recunoscut că a avut o discuție cu Dumitru Dîmbu în care acesta l-a întrebat despre titlul de proprietate al lui Arcadie Plămadă, dar a negat că procurorul i-a cerut să facă presiuni.

Anchetatorii au catalogat declarația lui Mustea drept o “aserțiune subiectivă și neconformă realității în raport cu probleme existente la dosarul cauzei”.

Întrebat de acest episod, procurorul-șef Dîmbu le-a spus celor de la DNA că executorul judecătoresc este cel care l-a abordat, în încercarea de a declanșa o discuție pe această temă.

Cei 92.000 de euro de la Babiuc, pentru “un proiect comun” al procurorului Dîmbu și patronului de la Canay

Procurorii DNA vorbesc și despre acei 92.000 de euro pe care Constantin Babiuc i-ar fi dat, la solicitarea procurorului Dîmbu, patronului restaurantului Canay din Vadu Moldovei, turcul Adnan Ozcan.

Anchetatorii susțin că întreaga sumă de bani era destinată “unui proiect comun” al procurorului și al cetățeanului turc, iar Babiuc a scos banii chiar în ziua în care i-au fost solicitați de procuror, pentru a-i cumpăra acestuia protecția și influența pe care o avea asupra oamenilor legii din județ (vom dezvolta acest subiect într-o ediție următoare).

Cine l-a dat pe mâna anchetatorilor pe procurorul Dîmbu

Anchetatorii arată că nu mai departe de luna trecută Constantin Babiuc ar fi aflat de faptul că DNA investighează modul în care el a obținut în 2005 terenurile vândute către austrieci și i-a cerut procurorului Dîmbu să încerce să afle despre ce este vorba.

Procurorul a verificat întâi la Parchetul Curții de Apel Suceava, iar apoi l-a abordat pe ofițerul de poliție judiciară din cadrul DNA Suceava, Marius Asmarandei, căruia i-a solicitat în data de 26.05.2014 să-i furnizeze date din dosarul procurorilor anticorupție și să-i comunice probele administrate sau care urmau a fi administrate.

Ofițerul Asmarandei și-a informat însă superiorii și a fost autorizat în cauză ca investigator cu identitate reală, sens în care i-a furnizat procurorului Dîmbu, arată procurorii DNA, mai multe date și un înscris cu date din ancheta care îl viza atât pe el, cât și pe afaceristul Babiuc și pe judecătorii Bărbuță și Prandea.

În ziua următoare, se arată în propunerea de arestare preventivă, Dumitru Dîmbu i-a transmis datele patronului de la Nikodemus, care la rândul său i-a anunțat pe cei doi judecători.

Iată declarația dată la DNA de ofițerul Asmarandei despre tot ceea ce s-a întâmplat.

“Dîmbu Dumitru m-a întrebat dacă în dosar este vizat şi un judecător Bărbuţă”

„La data de 26.05.2014, în jurul orei 11.00, în biroul meu situat la etajul IV al clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a intrat procurorul-şef Dîmbu Dumitru care ne-a salutat, pe mine, pe colegul meu de birou, comisar-şef Grădinariu Gabriel, precum şi pe o altă persoană pe care în momentul de faţă nu mi-o amintesc, după care s-a adresat unor muncitori care lucrau pe terasa clădirii, întrebându-i dacă montează microfoane.

După dialogul cu muncitorii, procurorul Dîmbu Dumitru mi-a solicitat să trec pe la el pe la birou că mă aşteaptă, iar la ieşirea din birou a salutat-o pe doamna procuror-şef serviciu Mihaela Mihai.

După circa o jumătate de oră am coborât la etajul doi al clădirii şi am intrat în anticamera biroului procurorului Dîmbu Dumitru, unde în prezenţa grefierei acestuia am purtat un scurt dialog, după care Dîmbu Dumitru m-a invitat în biroul său. Din câte îmi amintesc, am lăsat uşa întredeschisă şi, în momentul în care am văzut că Dîmbu Dumitru s-a ridicat de pe scaunul său cu intenţia de a închide uşa, am închis-o eu.

După ce am închis uşa şi după ce Dîmbu Dumitru a iniţiat discuţia despre dosarul penal (moment în care am realizat că are cunoştinţă atât despre faptul că ofiţeri din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Structura centrală fac audieri la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Suceava, cât şi despre discuţia pe care am avut-o cu Prelipcean Mihai Constantin, căruia i-am spus că am o copie a ordonaţei de începere a urmăririi penale), mi-a spus că a auzit că-mi va fi trimisă o delegare de la Bucureşti, moment în care m-am arătat surprins de unde cunoaşte acest lucru şi i-am spus că este o persoană foarte bine informată. Dîmbu Dumitru m-a întrebat dacă în dosar este vizat şi un judecător Bărbuţă, care ar fi cercetat pentru luare de mită. I-am răspuns că sunt cercetaţi mai mulţi magistraţi şi, dându-i de înţeles că bănuiesc persoana de la care cunoaşte despre cercetările care se efectuează, Dîmbu Dumitru mi-a spus că ştie despre anchetă de la o persoană de la Bucureşti, fără a-mi da vreun nume. Ulterior, i-am spus că este vizat şi el de anchetă, moment în care s-a arătat surprins şi m-a întrebat pentru ce infracţiuni este el cercetat.

I-am răspuns că nu am lecturat actele amănunţit şi că din câte am văzut este cercetat pentru trafic de influenţă, moment în care Dîmbu Dumitru şi-a arătat surprinderea şi totodată interesul pentru a afla mai multe detalii din dosar, reproşându-mi că nu m-am uitat mai detaliat în dosar. I-am spus că am posibilitatea să mă uit să văd ce scrie, dat fiind faptul că am ordonanţa de începere a urmăririi penale, moment în care Dîmbu Dumitru mi-a solicitat să citesc documentul pentru a vedea exact cine este persoana la care a intervenit el şi-a solicitat să-i comunic acest lucru. În acel moment i-am spus că în cauză mituitor este Babiuc Costel, iar Dîmbu Dumitru mi-a răspuns că este exclus acest lucru, cel puţin în ceea ce-l priveşte pe el. Dîmbu Dumitru mi-a solicitat din nou să mă uit pe actele dosarului, pe situaţia de fapt şi să vin să-i comunic datele care-l privesc. L-am întrebat pe Dîmbu Dumitru dacă mai rămâne la birou pentru a putea reveni imediat cu informaţiile solicitate, acesta mi-a confirmat că rămâne la birou.

Am ieşit din biroul procurorului Dîmbu Dumitru şi am mers la mine la birou, am luat ordonanţa de începere a urmăririi penale şi am revenit în biroul acestuia, unde i-am înmânat-o acestuia, dându-i de înţeles că am făcut copie de pe document în perioada cât am avut dosarul penal şi că îmi este teamă de demersul meu de a face respectiva copie, solicitându-i să o distrugă după lecturare.

Dîmbu Dumitru mi-a spus că este vizat de Serviciul Român de Informaţii de mai mulţi ani de zile, că toată această poveste este făcută cu scopul de a da vina pe cineva şi el a fost cel ales, fiind o persoană influentă în judeţul Suceava

I-am relatat că am fost delegat să fac anumite activităţi în dosar, respectiv citarea unor persoane, context în care Dîmbu Dumitru mi-a precizat că voi primi prin fax o delegare, după care magistratul a început să lectureze ordonanţa de începere a urmăririi penale.

Pe parcursul lecturării documentului, Dîmbu Dumitru îmi aducea mie la cunoştinţă ce citeşte, precizându-mi că nu cunoaşte una dintre persoanele vizate de anchetă cu numele Barbu, că aspectele consemnate sunt nişte prostii şi să stau liniştit, confirmându-mi că nu avea cunoştinţă despre aspectele consemnate în cuprinsul ordonanţei şi mi-a mulţumit la final.

Menţionez faptul că am părăsit biroul, iar ordonanţa de începere a urmăririi penale a rămas la procurorul Dîmbu Dumitru.

Anterior datei de 30.05.2014, am fost invitat de comisarul-şef Iovu Gheorghe, şeful Serviciului Judeţean Anticorupţie din cadrul DGA Suceava, să particip la festivităţile prilejuite de ziua Direcţiei Generale Anticorupţie. L-am întrebat pe Iovu Gheorghe ce alte persoane mai participă la festivitate, iar acesta mi-a spus printre alte persoane că vin procurorii Dîmbu Dumitru şi Cocîrlă Elisabeta.

La data de 30.05.2014, am participat la festivităţile ce au avut loc la sediul DGA Suceava, iar la momentul când intenţionam să părăsesc incinta am fost abordat de procurorul Dîmbu Dumitru, care mi-a spus că vrea să vorbească cu mine şi ne-am îndreptat spre ieşirea din restaurant.

Dîmbu Dumitru mi-a spus că este vizat de Serviciul Român de Informaţii de mai mulţi ani de zile, că toată această poveste este făcută cu scopul de a da vina pe cineva şi el a fost cel ales, fiind o persoană influentă în judeţul Suceava.

Totodată, mi-a spus că s-a uitat peste documentul pe care i l-am lăsat (ordonanţa de începere a urmăririi penale), că îl cunoaşte pe Barbu (persoană despre care la discuţia pe care am avut-o în biroul magistratului acesta a negat că ar cunoaşte-o), dar că nu s-a întâlnit niciodată cu acesta.

I-am relatat lui Dîmbu Dumitru că am fost întrebat de anchetatorii de la Bucureşti dacă am acces la evidenţele conturilor bancare, moment în care Dîmbu Dumitru a fost surprins, a trecut peste acest aspect fără a intra în detalii.

Dîmbu Dumitru mi-a relatat în continuare că motivul pentru care face obiectul cercetărilor este legat de faptul că este o persoană incomodă şi m-a întrebat dacă anchetatorii de la Bucureşti au mai cerut alte informaţii despre el şi i-am răspuns că nu mi s-au cerut detalii suplimentare.

L-am întrebat pe Dîmbu Dumitru despre demersurile făcute, arătându-mă surprins de faptul că anchetatorii de la Bucureşti nu-mi mai dau activităţi de făcut cum făceau iniţial, iar acesta a zâmbit fără a-mi da un răspuns”.