Studenţii suceveni au adus satul în Parcul Universităţii

Parcul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a devenit ieri spaţiu expoziţional pentru un proiect inedit al studenţilor de la Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor (ECTS), din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice. Timp de trei ore, pe alei şi spaţiile verzi au fost expuse panouri pe care studenţii au lipit fotografii cu case vechi de 200-300 de ani, din satele judeţului, cu un scurt istoric al acestora, scris de mână. Pe iarbă au aşezat scoarţe tradiţionale, coşurile de gunoi au fost acoperite cu ştergare ţărăneşti, iar între copaci au întins sfori pe care au prins, cu cârlige de lemn, fotografii ale caselor pe care le-au vizitat. Astfel, trecătorii au putut să vadă imagini ale casei Oblezniuc, din Moldoviţa, despre care studenţii au aflat de la proprietari că este construită din bârne, cu temelia din piatră şi acoperită cu draniţă şi carton asfaltat; dar şi Casa Bacico, tot din Moldoviţa, construită acum 150 de ani de meşteri din Argel; Casa Pojbotă, de 200 de ani, din Mănăstirea Humorului, sau Casa Buburuzan, veche de 250 de ani, tot din Mănăstirea Humorului, aflată în stare bună de conservare. Proprietarii încă locuiesc în unele dintre aceste case, altele s-au transformat în case de vacanţă, dar multe, prea multe, se află într-o avansată stare de degradare şi doar o intervenţie rapidă le-ar mai putea salva.

De altfel, acesta este şi scopul organizatorilor acestei manifestări, profesori şi studenţi de la universitate, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Ordinul Arhitecţilor din România, Muzeul Bucovinei, Asociaţia de Dezvoltare Economică şi Regională şi Asociaţia pentru Turism Bucovina.

Contribuţia financiară a studenţilor şi voluntariatul tuturor celor implicaţi au făcut proiectul posibil

Oana Onofrei şi Elena Onuţu, studente în anul II la ECTS, ne-au declarat că ideea proiectului cu satul în parc a apărut în cadrul cursului de comunicare, unde şi-au propus să găsească modalităţi mai penetrante de promovare a satului bucovinean ca destinaţie turistică şi totodată de salvare a arhitecturii tradiţionale. Pliantele care au fost împărţite ieri vizitatorilor au fost realizate de studenţi, din banii lor, iar toată munca presupusă de deplasări, vizitarea şi fotografierea caselor, discuţiile cu proprietarii a fost voluntară, în cadrul practicii de la facultate. Mai mult, de trei ani studenţii de la ECTS, coordonaţi de conf. univ. Carmen Chaşovschi, realizează obiecte handmade, pe care le vând, iar banii câştigaţi îi donează pentru mici intervenţii de salvare la casele vechi. Pentru aceasta au un alt proiect - „Salvează satul bucovinean! Adoptă o casă”. În ciuda entuziasmului, până acum nu au reuşit să strângă decât 10 milioane de lei vechi, pe care îi vor dona unei case din Putna, aleasă prin vot.

Expoziţia de ieri din parc a reuşit să atragă atenţia vizitatorilor, unii dintre ei exprimându-şi chiar intenţia de a cumpăra obiecte expuse. „Nu sunt de vânzare,  vrem doar să aflaţi că mai există”, era răspunsul studenţilor.

„O idee extraordinară”

O turistă din SUA, Camelia Rosvold, ne-a declarat că a primit de la un tânăr un pliant despre acţiunea de ieri şi a dorit neapărat să vadă despre ce este vorba. A venit însoţită de fiica ei, Maria, de 8 ani, care avea petrecută pe după gât o trăistuţă de Bucovina. „Este de la o mănăstire cu albastru”, ne-a spus Maria. „De la Voroneţ”, a completat mama. „Este o idee extraordinară, să expună imagini cu toate aceste case. Se vede că au muncit copiii”, a spus Camelia Rosvold. Ea i-a explicat Mariei cum se fac iile, care este rostul obiectelor ţărăneşti expuse de studenţi şi şi-a fotografiat fiica împreună cu câţiva studenţi şi cu o furcă de tors.

În paralel cu expoziţia, la universitate a avut loc lansarea broşurii „Satul bucovinean ca destinaţie turistică”, un ghid pentru administraţiile locale, arhitecţi şi constructori, în care sunt argumente solide pentru a construi fără să se dărâme casele tradiţionale. „Le putem adapta nevoilor contemporane sau putem construi case noi cu elemente tradiţionale” este mesajul acestui generos proiect. Realizată în condiţii grafice deosebite, broşura a fost editată într-un tiraj de 5.000 de exemplare, pe cheltuiala Consiliului Judeţean. Costul s-a ridicat, potrivit directorului Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică, Dănuţ Burgheaua, la aproximativ 10.000 de euro. Aceasta a fost singura finanţare de care a beneficiat proiectul „Salvează satul bucovinean”.