Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Suceava are șansa de a reduce poluarea cu ambalajele de plastic şi aluminiu de la apă minerală, sucuri sau bere care sunt aruncate peste tot, de la albiile râurilor până la parcuri, terenuri virane sau în spatele blocurilor, prin punerea în practică a unui acord semnat încă din 2011 între Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România şi Ministerul Mediului.
Bani de cumpărături pentru PET-urile şi dozele de bere returnate la magazin
O sursă majoră de poluare o reprezintă, în momentul de faţă, ambalajele tip PET şi doze de aluminiu. Marile lanţuri de magazine cu filiale în România nu aplică şi aici pe scară largă politica de reciclare a deşeurilor pe care o au în ţările de origine, unde cumpărătorii sunt stimulaţi financiar să returneze ambalajele. După ce Ministerul Mediului, îngrijorat de amploarea poluării, a semnat un acord în acest sens cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, în noiembrie 2011, lucrurile au început să se mişte.
Din Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) fac parte cei mai mari jucători care operează pe piaţa de retail din România: Cora, Carrefour, Auchan, Kaufland, Real, Selgros, Metro Cash & Carry, Billa, Mega Image, Penny Market, Praktiker, Bricostore, Baumax, Dedeman, Hornbach, OBI şi Mobexpert.
Vicepreşedinta AMRCR, Delia Nica, ne-a declarat că acordul voluntar din 2011 a fost unul „de principiu”, că fiecare lanţ de magazine îşi stabileşte propria strategie în domeniul reciclării deşeurilor, iar asociaţia nu are date referitoare la punerea efectivă în practică a celor convenite atunci.
Dintre membrii asociaţiei cu magazine în judeţul Suceava, pe care i-am contactat, am primit răspunsuri pozitive doar de la Carrefour şi Penny Market. Astfel, reprezentanţi ai Carrefour ne-au declarat că programul de reciclare selectivă contra vouchere valorice este deja operaţional în diverse oraşe din ţară şi că va fi introdus şi la Suceava cel mai târziu până la sfârşitul anului.
De la Penny Market, Ioana Mărginean, şefa departamentului Marketing al Grupului Rewe - Penny Market, ne-a comunicat că firma va analiza în viitorul apropiat posibilitatea implementării sistemului în magazinele sale: „proiectul reciclării deşeurilor de ambalaje PET şi a dozelor de aluminiu este de actualitate în preocupările companiei, urmând să analizăm în viitoarele săptămâni posibilitatea implementării acestuia în reţeaua noastră de magazine”.
Din prevederile acordului, furnizat de conducerea Penny Market, reiese că „membrii AMRCR își prezintă disponibilitatea ca, în măsura în care acest lucru va fi posibil, să accepte amplasarea în locațiile proprii a unor echipamente de colectat și compactat ambalajele de tip PET și aluminiu, alocând totodată spații de depozitare pentru deșeurile colectate, în limita a 1mp, precum și o persoană desemnată pentru a coordona activitatea de folosire și întreținere a echipamentelor respective”.
Automate pentru PET-uri la intrarea în magazine
Practic asta ar presupune ca marile centre comerciale să fie dotate cu automate pentru preluarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje – PET şi doze de aluminiu, în schimbul cărora clienţii vor primi vouchere valorice pe care le vor putea folosi pentru cumpărături în respectivele supermarketuri, aşa cum se întâmplă în alte state europene. Aparatele sunt achiziţionate de operatorii economici din reciclare şi puse la dispoziţia retailerilor, care acoperă valoarea voucherelor prin reduceri la cumpărăturile făcute în magazin. Un automat de colectare costă între 20.000 şi 30.000 de euro.
În ciuda scepticismului cu care este privit, sistemul s-a fost dovedit funcţional şi în România. Cinci astfel de aparate au funcţionat în cadrul unui proiect pilot; în Piteşti, un singur aparat a colectat într-o singură lună 60.086 de PET-uri şi 21.731 de cutii de aluminiu, la preţul de 0,5 lei/buc. În Bucureşti există mai multe supermarketuri care utilizează această modalitate de reciclare.
Potrivit datelor Ministerului Mediului, în România doar 3% din dozele de aluminiu introduse pe piaţă sunt reciclate, restul fiind depozitate în gropile de gunoi. Astfel, peste 10.000 de tone de aluminiu de înaltă calitate ajung anual la gunoi, în condiţiile în care, la nivelul Uniunii Europene, ponderea de recuperare a acestui tip de deşeuri este între 40% şi 70%.
În aceleaşi magazine, dar în Germania, consumatorii primesc 0,25 – 0,75 euro per ambalaj returnat
Dacă, în România, în domeniul reciclării contra cost abia acum se fac primii paşi, în Germania aproape toate supermarketurile şi hipermarketurile dispun de echipamente de procesare a deşeurilor din ambalaje.
Conform portalului consumatorilor www.verbraucherportal-bw.de al Ministerului Afacerilor Rurale și Protecției Consumatorilor din landul Baden-Württemberg, pentru un ambalaj de tip PET sau o doză metalică de bere clientul primeşte înapoi între 0,25 şi 0,75 euro. PET-uri de băuturi răcoritoare şi de apă şi/sau cutii de bere sunt introduse într-un aparat aflat de regulă la intrarea în supermarket, aparat care le scanează, le rulează şi le aruncă mai departe, într-un tunel. La finalul operaţiunii, fiecare persoană care introduce ambalaje în aparat apasă un buton şi primeşte de la automat o chitanţă, pe care scrie valoarea totală a ambalajelor returnate. Această chitanţă este prezentată la casele magazinului, iar valoarea este scăzută din valoarea totală a noilor produse achiziţionate.
Nu toate ambalajele sunt returnabile contra cost. Există şi aşa numitele “pfandfrei”, precum ambalajele pentru sucurile de fructe, berea de import sau super premium (la sticle de 0,33 l sau cu un design deosebit), ambalajele butoaielor de bere de 5 litri, sucurile pentru copii (aflate într-o sticlă subţire) şi ambalajul pentru lapte.
Când a introdus sistemul depozit, Germania a fost atacată atât de multinaţionalele care comercializează produse ambalate, cât şi în forurile europene. Pe rolul instanţelor comerciale internaţionale s-au deschis şiruri de procese, iniţiate de comercianţi care acuzau scăderea volumului afacerilor lor în Germania. Într-o singură zi, 14 decembrie 2004, Curtea Europeană de Justiţie a pronunţat două sentinţe împotriva sistemului depozit pentru ambalajele de unică utilizare pentru băuturi introdus de statul german. Într-o primă sentinţă, Curtea a stabilit că legislaţia germană pune într-o poziţie dezavantajoasă companii din alte state membre ale UE care produc şi distribuie diferite tipuri de băuturi în Germania, în ambalaje nereutilizabile. Prin cea de-a doua sentinţă, Curtea a dat dreptate unei companii austriece care susţinea că este discriminată pe piaţa germană, în raport cu competitorii săi locali. În consecinţă, Curtea a decis să oblige Germania să asigure schimbarea sistemului de management al deşeurilor de ambalaje astfel încât acesta să nu distorsioneze piaţa şi să nu fie discriminatoriu pentru produsele din alte state membre. Un alt proces al statului german a fost cu compania franceză Danone, care a acţionat în justiţie Berlinul pentru pagubele produse, pe motiv că vânzările de ape minerale îmbuteliate în Franţa pe piaţa germană ar fi scăzut cu 85% după introducerea sistemului depozit în ianuarie 2003.
Germania nu s-a dat bătută şi şi-a perfecţionat şi extins sistemul depozit, care a devenit unul dintre cele mai eficiente modalităţi de recuperare a ambalajelor. De asemenea, s-a văzut că preţul conţinutului PET-urilor nu a crescut după introducerea sistemului depozit, ci a rămas constant sau chiar a scăzut. Greu a fost ca oamenii să se obişnuiască să ducă ambalajele golite înapoi la magazine. Însă, după câteva luni de funcţionare, a devenit rutină.
( 2 iun 2014, 11:05:24