Condamnări trase la indigo într-un dosar cu trafic de migranţi şi trafic de ţigări

Membrii unei grupări care se ocupa cu traficul de migranţi şi cu traficul de ţigări aduse din Ucraina şi-au aflat pedepsele definitive după ce procesul care se judeca la Curtea de Apel Suceava a ajuns la final. Mai multe persoane din Vicovu de Sus şi un cetăţean ucrainean au fost acuzaţi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava pentru săvârşirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, trafic de migranți, aderarea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la contrabandă.

Trebuie menţionat că nici una dintre condamnări nu este cu executare. Mai mult, cele şapte persoane condamnate definitiv au primit pedepse trase la indigo.

Ioan Mandici a primit condamnări pentru mai multe infracţiuni, iar rezultanta este de 2 ani de închisoare cu suspendare şi 4 ani perioadă de încercare. Constantin Schipor, zis „Costan”, a primit şi el aceeaşi pedeapsă, respectiv 2 ani de închisoare cu suspendare şi 4 ani perioadă de încercare. Un alt inculpat din acest dosar, Vasile Ioan Vitescu, a primit aceeaşi condamnare, soluţie similară cu cea care o priveşte pe Elisaveta Mandici, zisă „Saveta”.

Şi soluţiile care-i privesc pe Valerian Istratiy, zis „Valera”, Constantin Poleucă şi Viorel Kimin au fost identice, adică 2 ani cu suspendare şi 4 ani perioadă de încercare.

Magistraţii Curţii de Apel Suceava au mai decis să-i oblige pe Ioan Mandici, Constantin Schipor, Vasile Ioan Viţescu şi Valerian Istratiy la plata sumei de 39.785 de lei, valoarea totală a prejudiciului creat prin introducerea în ţară a cantităţii de 4.970 de pachete de ţigări, din care 2.000 de pachete de ţigări marca Doina şi 2.970 de pachete de ţigări marca More, precum şi a penalităţilor de întârziere. Aceleaşi persoane, plus Elisaveta Mandici, Constantin Poleucă şi Ion Sorin Schipor, un alt inculpat din acest dosar care este judecat separat, au fost obligaţi la plata a 59.824 de lei, valoarea totală a prejudiciului creat prin introducerea în ţară a cantităţii de 7.500 pachete de ţigări Doina, precum şi a penalităţilor de întârziere.

Cum funcţiona reţeaua

Cei şapte indivizi din Vicovu de Sus sunt acuzaţi că, împreună cu cetăţeni ucraineni, au pus bazele unui grup infracţional organizat, specializat în traficul de migranţi, în special cetăţeni moldoveni, pe relaţia Ucraina-România-Italia.

Liderii grupării erau cetăţenii ucraineni, care racolau migranţii şi îi aduceau până în apropierea frontierei cu România.

De aici, erau preluaţi de membrii suceveni ai grupării, care-i introduceau fraudulos în ţară, de multe ori folosindu-se de o căruţă, şi se ocupau cu cazarea lor.

Transportul spre Ungaria şi, ulterior, Italia era asigurat de alţi membri ai grupării, de regulă cetăţeni ucraineni.

Moldovenii preluaţi din judeţul Suceava sau de pe traseu de către transportatorii ucraineni călătoreau cu mijloace auto înmatriculate în Ucraina, destinate transportului de persoane, fie cu documente falsificate, fie ascunşi în locaşuri special amenajate, pentru a trece ilegal din România în Ungaria.

Pe parcursul cercetărilor, care au demarat în februarie 2010, au fost depistaţi la frontiera de vest a României opt migranţi, cetăţeni moldoveni, în timp ce încercau să o treacă fraudulos.

În paralel cu afacerea cu traficul de migranţi, vicovenii s-au apucat şi de contrabandă cu ţigări.

Cât se câştiga din aceste afaceri ilegale

În rechizitoriul înaintat instanţei de judecată se arată că Ioan Mandici a fost cel care a venit cu ideea de a se apuca de trafic de migranţi şi a cooptat-o şi pe soacra sa, Elisaveta Mandici, iar aceasta pe concubinul ei, Constantin Schipor, zis „Costan”. În afacere a intrat, ulterior, şi cumnatul lui Ioan Mandici, Vasile-Ioan Viţescu, precum şi Constantin Poleucă, o rudă mai îndepărtată a celorlalţi suspecţi.

Profitul pe care îl scoteau membrii grupării de pe urma acestor afaceri ilegale era frumuşel. Un migrant plătea în medie între 2.000 şi 3.000 de euro pentru a ajunge în Italia, iar din această sumă între 50 şi 200 de euro îi revenea suceveanului care se ocupa de trecerea ilegală în România.

Transportatorilor le reveneau sume cuprinse între 100 – 150 euro/migrant, numai pe transportul efectuat pe teritoriul României, iar celor care îi preluau şi ascundeau în locaşuri special amenajate în vederea scoaterii ilegale din România, aproximativ 1/3 din suma totală plătită de migrant.

La ţigări, contrabandiştii din Vicov obţineau profit în funcţie de cantitatea de ţigări introdusă ilegal în România.

Pentru un bax de ţigări (50 cartuşe cu zece pachete fiecare) pentru care contrabandiştii ucraineni achitau la „producător” suma de 40 – 50 euro, vicovenii  primeau după furnizarea ţigaretelor sume de bani cuprinse între 90 – 120 euro.

Contrabandiştii români valorificau baxurile de ţigări prin vânzarea imediată către complicii lor, care achiziţionau marfa angro, achitând pentru un bax aproximativ 180 - 220 euro.

Pentru a nu fi deconspiraţi de oamenii legii, membrii grupării, explică anchetatorii, foloseau un argou specific.

Migranţii erau denumiţi „ghiocei” sau „vabagonzi”, iar locul de cazare în care erau duşi aceştia, „la cabană”, „livadă”.

Frontiera era denumită „gard” ori „sârmă”.