Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Interesul statului şi al firmelor private pentru exploatarea cuprului a crescut brusc, după ce politica guvernamentală de după 1990 a fost fie închiderea minelor, fie înstrăinarea lor. În ultima lună, independent una de cealaltă, două companii au început demersurile pentru a face prospecţiuni în reziduurile de la fosta exploatare minieră Leşu Ursului. Cine va fi beneficiarul producţiei, dacă cercetările vor arăta că mai este suficient cupru de exploatat, încă nu se ştie. O parte din steril a fost cumpărat de o firmă privată.
30.000 de euro investiţi în prima etapă în cercetarea sterilului
Exploatările de cupru de la Leşu Ursului şi Ostra au fost închise în anii 2003-2006, pe motiv că nu mai erau rentabile pentru statul român şi că reprezentau un factor major de poluare a mediului. De atunci, clădirile au ajuns într-o stare avansată de degradare, pe haldele de steril a crescut iarba, foştii mineri au devenit şomeri şi toată zona părea căzută în uitare. Când uzina de prelucrare a fost lichidată şi o parte din active, plus trei dintre fostele iazuri de decantare, au fost vândute unei firme din Hunedoara, localnicii s-au gândit cu milă la cumpărător, că s-a trezit cu aşa o piatră de moară de gât.
Percepţia s-ar putea schimba însă, dacă se va dovedi că din steril se pot extrage cantităţi importante de cupru, fier şi plumb. Că probabilitatea aceasta este mare o arată suma investită în cercetarea sterilului. În ultima lună, independent una de cealaltă, companiile AM sprl Belgia şi Formin SA Caransebeş au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale eliberarea permiselor de prospecţiune pentru lucrări de cercetare a sterilului în perimetrele Poarta Veche, Ostra şi Valea Straja, într-o zonă care însumează aproximativ 60 de hectare, a fostelor bazine de decantare.
Reprezentantul român al firmei AM sprl Belgia, inginerul Viorel Posa, ne-a declarat că firma pe care o reprezintă intenţionează să investească circa 30.000 de euro în prima fază, în această activitate de cercetare. „Toată lumea se gândeşte la aur când aude de prospecţiuni. Când primim aprobare vom face foraje geologice cu patru sonde, apoi analize chimice, să vedem ce se poate valorifica - plumb, zinc, fier, poate şi cupru. M-aş bucura să revalorificăm sterilul”, a spus ing. Posa.
În cazul în care rezultatele vor fi pozitive, valorificarea sterilului ar însemna exploatare în cariere de suprafaţă, cu forţă de muncă din Ostra şi Stulpicani. Reprezentantul AM sprl Belgia speră ca în maxim două săptămâni să primească aprobarea de cercetare.
De cercetările Formin beneficiază şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
A doua firmă care a solicitat permis de prospecţiune, SC Formin SA Caransebeş, este fostul Institut de Prospecţiuni şi Explorări Geologice. Directorul de dezvoltare, Tiberiu Duma, ne-a declarat că firma sa este interesată de cercetarea iazurilor de decantare, a sterilului, iar cercetarea este făcută atât pentru Formin, cât şi pentru stat, respectiv Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Agenţia decide cum este folosit rezultatul studiului care îi parvine. Directorul Duma apreciază că acest program de cercetare de la Ostra ar putea fi încheiat în aproximativ un an.
Miza cercetărilor o reprezintă circa 18 milioane de metri cubi de steril în iazuri de decantare. La Ostra sunt patru iazuri, cu circa 15 milioane de metri cubi steril şi zăcăminte de cupru încă neexploatate. Din zăcămintele de la Leşu Ursului se pot obţine concentrate cu 16% cupru, 3,5 grame de aur pe tonă şi 450 de grame de argint pe tonă.
În vederea determinării rezervelor de substanţe minerale utile şi pentru o mai bună cunoaştere a zăcămintelor, între 1950-1970 s-au executat, în toate bazinele miniere ale României, câteva mii de foraje. La Câmpulung Moldovenesc a fost sediul unei unităţi miniere ce a desfăşurat una dintre cele mai intense activităţi de explorare geologică în centrul şi nordul Moldovei, Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice (devenită după 1989 SC Geomold SA). Activitatea sa de cercetare a cuprins, cu excepţia gazelor naturale şi a minereului radioactiv, toate tipurile de substanţe minerale utile existente în subsolul judeţului Suceava. Tot în acea perioadă s-au construit instalaţiile de preparare de la Tarniţa.
Sterilul uzinal din microiazuri a fost vândut, precum şi instalaţiile şi clădirile fostei uzine
La 1 ianuarie 2007, orice activitate în Uzina de preparare a minereurilor cuprifere şi baritinei Tarniţa a fost sistată şi au început, teoretic, lucrările de reabilitare ecologică a zonei miniere. Principalul factor de risc asupra mediului şi populaţiei îl reprezenta iazul de decantare steril uzinal Tărnicioara, care are circa 80 m înălţime, ocupă o suprafaţă de 28,5 ha şi are depozitată o cantitate de aproximativ 15,5 tone de steril uzinal. Pe malul drept al pârâului Brăteasa, în amonte de confluenţa cu pârâul Valea Straja, sunt depozitate circa 50.000 de tone concentrat piritos, iar în microiazuri şi în iazul de avarie, circa 8.000 mc steril uzinal.
Concentratul de pirită nu a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare dintre SC Minbucovina SA şi SC Turnovi SRL Hunedoara, care a achiziţionat active din fostul perimetru Leşu Ursului, dar sterilul uzinal din microiazuri şi din iazul de avarii, da. Conform contractului, acesta a fost transportat, sub supravegherea specialiştilor de la SC Minbucovina SA, pe iazul de decantare Valea Straja.
Spion rus prins acum doi ani cu documente secrete despre zăcămintele de cupru româneşti
Pe plan mondial, interesul pentru cupru este foarte mare. Atât de mare încât în urmă cu doi ani un cetăţean rus a încercat să iasă din ţară cu documente clasificate despre zăcăminte de cupru şi metale rare. Rusul a fost prins pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Otopeni în timp ce încerca să părăsească România având asupra sa documente şi hărţi geologice emise de autorităţi ale statului român, conţinând informaţii şi date clasificate despre zăcămintele de cupru şi metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă şi Suvorov, după cum a comunicat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
La nivel naţional, la capitolul minereuri polimetalice România are 145 de zăcăminte, cu 28 de milioane de tone rezerve posibil de exploatat. 25 de perimetre au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere.
Pentru minereu de cupru sunt 75 de zăcăminte, cu 98 de milioane de tone rezerve posibil de exploatat. Dintre acestea, zece au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise.
Minereu de cupru cu un conţinut scăzut se găseşte în două zăcăminte în exploatare cu rezerve de 157 de milioane de tone şi în şapte perimetre cu potenţial de exploatare de 187 de milioane de tone.
