Printează articolul
Trimite e-mail
Mănăstirea Voroneţ, aşezare monahală ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, renumită prin pictura sa, dar şi prin faptul că aici este înmormântat Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare, în ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, cu prilejul hramului mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă au luat parte câteva sute de credincioşi, oameni veniţi din împrejurimi, dar şi din ţară, apropiaţi ai obştii monahale, oameni care vibrează cu spiritul Voroneţului, cu spiritualitatea locului, binecuvântat de Dumnezeu.
Rugăciune în comuniune
Într-o armonie perfectă, natura şi credinţa oamenilor au făcut din hramul Voroneţului o sărbătoare a Învierii, a renaşterii spirituale a fiecăruia dintre noi. Glasul maicilor de la strană, care au dat răspunsurile la rugăciune, cuvântul de învăţătură al arhiereului Pimen şi mănunchiul de rugăciuni aduse cu evlavie, din inimă, de credincioşi, sub cerul de un albastru infinit şi sub razele puternice ale soarelui, au făcut ca întreaga natură să ia parte la sărbătoare.
Maica stareţă, stavrofora Irina Pântescu, i-a îndemnat pe credincioşi, unii veniţi de la mare depărtare, alţii din zona Humorului, îmbrăcaţi în frumoase straie populare, să cânte împreună cu preoţii şi cu maicile „Hristos a Înviat”. Nimic nu poate fi mai înălţător decât rugăciunea în comuniune, unii cu alţii, şi toţi în comuniune cu Dumnezeu.
Restaurare la Voroneţ, cu bani de la credincioşi
Maica stareţă a Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Irina Pântescu, a spus, la finalul slujbei, că „în covârşitoare majoritate, restaurările de la Voroneţ s-au făcut din ceea ce am putut să strângem din comercializarea vederilor, de la pomelnice, de la vânzarea lumânărilor. Cu aceşti bani, punându-i unul lângă altul, am putut să refacem ceea ce vedeţi că s-a făcut la Voroneţ. În primul rând, mulţumim Bunului Dumnezeu că ne-a dat sănătate, că ne-a dat putere, iar dumneavoastră vă mulţumim că ne-aţi ajutat. Dumnezeu să ne ajute, să ne dea mântuirea, în primul rând, şi apoi sănătate şi împliniri”.
Toţi participanţii la slujbă au fost invitaţi de maica stareţă la o agapă creştină, pregătită special pentru ziua hramului. La hramul de la Voroneţ au fost prezenţi şi primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, generalul Ion Burlui, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, Aurel Buzincu, prof. univ. dr. arh. Virgil Polizu, managerul Mircea Leţiu (care se ocupă de aspectele financiare ale lucrărilor de restaurare a Voroneţului), conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan.
Gânduri, la Voroneţ, în zi de hram
Arhitectul Virgil Polizu ne-a spus că el vede Voroneţul altfel decât îl văd vizitatorii, turiştii sau chiar credincioşii. „Văd în Voroneţ o casă veche, valoroasă, cu o trăire în timp şi în prezent deosebită, trăire pe care încercăm să o prelungim şi, mai ales, să o punem în valoare. Şi aş dori ca Voroneţul să devină mai mult decât un punct de atracţie turistică. Aş vrea să devină un loc de pelerinaj, de credinţă, de rugăciune, să devină cu adevărat un simbol al neamului românesc”, ne-a spus arhitectul Polizu.
Generalul Ion Burlui a ţinut să ne mărturisească faptul că „orice om trebuie să-şi găsească liniştea în Dumnezeu, orice creştin să şi-o regăsească în biserica creştină. Voroneţul ne dă tuturor putere, mai ales atunci când vedem oameni, de la mic la mare, îmbrăcaţi în costume populare. Este un lucru deosebit. Eu cred că la noi, în Bucovina, românul ştie să fie om şi este un lucru nemaipomenit de bun”, a completat Burlui.
Am întâlnit-o în curtea mănăstirii şi pe Elena Belei, în vârstă de 65 de ani, din Voroneţ, care an de an vine la mănăstire şi se roagă pentru sănătate, iertare de păcate, pentru familie.
Primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, ne-a spus că „Voroneţul înseamnă ceva special pentru creştinătate şi ceva special pentru noi, pentru administraţie. De aceea încercăm în perioada aceasta să facem câte ceva, cât mai multe, pentru a pune în evidenţă această perlă a creştinătăţii”.
ÎPS Pimen despre politicieni: Dumnezeul lor este punga
Mâhnit că politicienii nu sprijină mănăstirile din Moldova, considerate „unice în lume”, ÎPS Pimen a spus ieri la Voroneţ că el poate să strige mult şi bine că acestea sunt o valoare naţională, apreciată în toată lumea, că politicienii tot nu vor să-l audă şi se supără pe el când le spune aceste lucruri. El a continuat să lovească în clasa politică, cea care, în opinia sa, a făcut averi prin furturi şi nu prin muncă cinstită. „Să strig până diseară şi ani de zile şi mai marii ţării noastre nu aud. Pentru că Dumnezeul lor este punga şi banii agonisiţi prin furturi, din averea ţării şi prin vinderea pământurilor ţării. Şi se supără grozav pe mine. Aşa văd eu, fiu de ţăran, eu sunt mai mult ţăran”, a declarat Pimen.
În acelaşi timp, Preasfinţia Sa a felicitat obştea de maici de la Voroneţ pentru tot ce a realizat la mănăstire, „unde totul este frumos, dar a fost făcut cu bani de la credincioşi şi din ceea ce se vinde la poartă. Voroneţul şi alte mănăstiri sunt unice în lume. Dacă a fost cinste, maica stareţă şi cu obştea au făcut această construcţie. Dacă au fost şi arhitecţii şi inginerii oameni cinstiţi, şi nu au făcut lucruri de mântuială, s-au făcut lucruri măreţe, construcţii mari... Fără nici un ban de la Guvern, doar cu bani din donaţiile credincioşilor. Dacă este cinste, se pot face multe. Cam aşa a fost şi în vremea lui Ştefan cel Mare”, a completat ÎPS Pimen, spunând că Voroneţul, la fel ca alte mănăstiri din Moldova, este apreciat în toată lumea.
„Frumosul a fost creat de oamenii de rând”
ÎPS Pimen le-a vorbit credincioşilor despre mănăstirile din Moldova, „adevărate opere de artă”. „Pictorii de atunci nu aveau cursuri universitare, ci şcoala vremii, şcoala sfinţilor. Frumosul a fost creat de oamenii de rând, adică de trăitorii în ale credinţei. Uitaţi-vă la casele ţărăneşti, la portul popular, la ouăle încondeiate, cât sunt de frumoase. Ştefan cel Mare a biruit, pentru că a fost un postitor, un om milostiv, un om credincios”, a spus arhiereul Pimen.
El a amintit ieri şi de Sf. Gheorghe, care a fost un biruitor. Pe steagul Sfântului Ştefan cel Mare, al cărui original se află la Mănăstirea Zografu de la Sfântul Munte Athos, după cum a spus ÎPS Pimen, scria: „O, luptătorule şi biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi şi în nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi, bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Ţării Moldovei. Păzeşte-l pe el neatins în lumea aceasta şi în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin”. „Aşa au fost voievozii noştri, toţi marii oameni de seamă ai ţării noastre”, a concluzionat ÎPS Pimen.
I s-a făcut rău şi a fost luată de SMURD
Din cauza căldurii, unei femei în vârstă de 74 de ani, cunoscută cu probleme cardiace, care se afla ieri la slujba de la Voroneţ, i s-a făcut rău. Dacă la început credincioşii din jurul ei au stropit-o cu apă, iar preoţii au stropit-o cu agheasmă, ca să îşi revină, mai apoi a fost chemat la faţa locului un echipaj de la SMURD, care i-a acordat femeii primul ajutor. Echipajul SMURD a luat-o pe femeie din mijlocul credincioşilor, după ce asta şi-a mai revenit, pentru mai multă siguranţă. Aflat la Voroneţ, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, generalul Ion Burlui, ne-a spus că femeia a avut şi o cădere de calciu, dar că echipajul SMURD a intervenit foarte rapid şi femeia şi-a revenit.
