Dosarul tranzacțiilor dubioase de terenuri de la Şcheia, declinat la DNA Suceava

În dosarul tranzacțiilor dubioase de terenuri din Şcheia, în care ar fi implicaţi samsari imobiliari, angajaţi ai Primăriei Şcheia, în frunte cu primarul Vasile Andriciuc, notari publici, dar şi alte persoane fizice, anchetatorii îşi tot dau cu stângul în dreptul.

După ce ani de zile dosarul a zăcut prin fişetele poliţiei, abia după ce redactori ai Monitorului au prezentat în mai multe ediţii dovezi certe ale falsurilor grosolane făcute în această mega-escrocherie, poliţişti de la Investigarea Fraudelor şi procurorul de caz au început urmărirea penală şi au început o serie de audieri.

Neînţelegeri între poliţişti şi procurori: ce facem cu dosarul?

Luna trecută, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava au anunţat că au propus procurorului de caz declinarea cercetărilor către Direcţiade Investigare a Infracţiunilor de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism (DIICOT) Suceava.

Motivul, explicau poliţiştii, există indicii de constituire a unui grup infracţional organizat (infracțiune cercetată exclusiv de DIICOT), iar prejudiciul este de aproximativ 2,4 milioane de euro.

Numai că procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, unitate de parchet la care a fost înregistrat iniţial dosarul, a considerat că prejudiciul este mai mic de 500.000 de euro, iar ancheta trebuie făcută nu de DIICOT, ci de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava, declinând cercetările acestora din urmă şi motivând şi prin aceea că pe lista suspecţilor apar şi numele unor notari publici.

După aproape două săptămâni, cei de la PCA au anunţat că dosarul nu e de competenţa lor şi, potrivit legii, îl vor trimite la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, ordonanţa de declinare fiind semnată chiar în cursul zilei de ieri.

Contactat telefonic, procurorul general Vasile Mandici a confirmat că ancheta va fi preluată de procurorii anticorupţie, explicând că, potrivit legii, pentru astfel de fapte cercetate în acel dosar, cu prejudiciu recalculat la 2,6 milioane de euro, competenţa este a celor de la DNA.

În total, susţin surse judiciare, ar fi vorba despre aproape 17,5 hectare, situate în apropierea şoselei de centură, la Şcheia, trecute din domeniul public în domeniul privat, prin intermediul unor samsari de terenuri şi prin complicitatea unor funcţionari din primăria din localitate.    

Circuitul: de la moşi şi babe, prin pixul primarului, la oameni politici, afaceriști şi polițiști 

Aşa cum v-am prezentat şi în edițiile anterioare ale cotidianului nostru, zeci de ţărani din Şcheia, de regulă persoane în vârstă, proprietari de suprafeţe de teren pe raza comunei Şcheia, multe dintre aceste suprafeţe de o valoare infimă, s-au trezit la poartă cu cumpărători care le ofereau câţiva lei pe metrul pătrat. Oamenii erau duși la notar şi puși să semneze, pentru a-şi primi banii. Ce nu știau vânzătorii era faptul că, la notar, nu semnau contracte de vânzare-cumpărare, ci procuri prin care îl mandatau pe aşa-zisul cumpărător să le vândă terenul. Ulterior, terenul, fie el şi pe o râpă, o gârlă, tarla - nu conta - era dat la schimb, cu aprobarea celor de la Primăria Şcheia, cu un teren de dimensiuni similare tocmai la şoseaua de centură. Beneficiarii, însă doar în acte: moşii şi babele care şi-au vândut pe câţiva lei terenurile iniţiale, fără ca să aibă habar că au devenit proprietari ai unor suprafeţe de teren de o valoare mult mai mare, de zeci de mii de euro. Ulterior, intrau din nou în rol mandatarii, în spatele cărora se pare că se afla un samsar de terenuri din Şcheia, mandatari care vindeau terenurile.

Lista cumpărătorilor reali, de bună credință până la proba contrarie, cuprinde numele unor oameni politici, oameni de afaceri şi poliţişti.

Cert e că toate aceste tranzacții şi schimburi de terenuri nu se puteau face fără falsificarea grosolană a unor documente, cu pixuri din Primăria Şcheia.