Şanse minime de a rămâne pe piaţă pentru firmele mici care exploatează lemn

Firmele mici de pe Valea Bistriţei care exploatează şi prelucrează lemn au şanse minime să supravieţuiască pe piaţa de profil. Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a declarat ieri că singura posibilitate de a face faţă concurenţei pentru micii  întreprinzători din localităţile din această zonă este să se asocieze şi să facă investiţii substanţiale în tehnologia de exploatare şi prelucrare a lemnului. Acest lucru este dificil de realizat, pe de o parte din cauza lipsei de capital, iar pe de altă parte din cauza orgoliilor care anihilează tendinţa de asociere a firmelor româneşti. „Exploatarea lemnului se face prin licitaţii, pe o piaţă concurenţială deschisă şi transparentă. Cele două mari firme străine care operează în Suceava, Holzindustrie Schweighofer şi Egger, au randament foarte mare, au inclusiv centrale electrice, iar randamentul le permite să crească preţul de achiziţie a lemnului. Firmele mici au nevoie de investiţii substanţiale pentru a face faţă concurenţei”, a afirmat prefectul, care a mai precizat că din acest an cele două companii austriece nu mai au nici un fel de facilităţi economice.

Întrebat care va fi viitorul zonei de munte şi ce surse de bani ar putea avea oamenii care trăiesc în localităţi precum Broşteni, Holda sau Stulpicani după falimentul firmelor care exploatează buşteni, prefectul Sinescu a răspuns: „turismul şi produsele tradiţionale”. „Este o zonă foarte frumoasă, cu un potenţial turistic extraordinar. Acesta este viitorul. Pentru lemn au nevoie de investiţii şi de capital”, a mai spus Florin Sinescu.

Holzindustrie Schweighofer a achiziţionat anul trecut 23% din volumul de buştean exploatat în Suceava

De cealaltă parte, cel mai mare jucător pe piaţa lemnului din judeţ, Holzindustrie Schweighofer, intenţionează să-şi dezvolte afacerea. Potrivit reprezentanţilor Holzindustrie Schweighofer, anul trecut compania a achiziţionat, direct şi indirect, de la Regia Naţională a Pădurilor şi de la alţi proprietari din judeţul Suceava, un volum de 600.000 mc buştean, adică 23% din volumul total exploatat, iar din judeţul Neamţ 130.000 mc buştean, ceea ce reprezintă 10% din volumul total exploatat. Firma nu face exploatare în pădure şi nici transport de buşteni, ci lucrează cu firme locale pe aceste segmente.

„Compania noastră colaborează cu acele firme de exploatare cu care am avut o relaţie comercială îndelungată, de la începutul înfiinţării fabricii din Rădăuţi, care respectă legislaţia silvică în vigoare şi care dovedesc capacitate tehnică şi financiară în vederea executării integrale a contractelor încheiate cu noi. Până la această dată avem peste 700 de furnizori de lemn şi servicii de exploatare, doar pentru fabrica din Rădăuţi”, ne-au informat reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer.  

Capacitatea anuală de procesare la fabrica Holzindustrie Schweighofer din Rădăuţi este de 1,4 milioane mc, din care peste 600.000 mc din import, restul provenind din judeţele Suceava, Neamţ, Bacău, Iaşi, Vaslui, Botoşani, Harghita, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Pentru următorii ani şi-a planificat să mărească volumul importurilor la peste 1 milion de metri cubi de buştean pe an.

Măsurile protecţioniste pentru micii producători, apreciate ca „neinspirate”

Întrebaţi asupra perspectivelor pe piaţa lemnului, din punctul lor de vedere, reprezentanţii firmei austriece ne-au declarat că datele Eurostat arată „o agresivitate din ce în ce mai mare a firmelor exportatoare de buştean brut către China, lucru probat de volumul actual de peste 400.000 mc/an care se exportă către această piaţă”, iar în ceea ce-i priveşte, Holzindustrie Schweighofer va importa cantităţi însemnate de buştean din Polonia, Rusia, Belarus, Bulgaria, care se adaugă celor peste 600.000 mc care se importă la momentul actual din Ucraina.

„Ţinând cont de aspectele mai sus menţionate, vedem o restructurare importanta a pieţei interne din România în următorii cinci ani. Nu putem estima ce va însemna în mod precis această restructurare; noi doar am observat un factor semnificativ, anume exportul de buştean neprocesat”, consideră conducerea companiei.

Eventuale măsuri protecţioniste ale statului pentru micile firme româneşti sunt apreciate de reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer ca „neinspirate”. „A existat o asemenea intervenţie în trecut, prin anii 1998-2000, respectiv se aloca o cotă firmelor mici cu o capacitate de exploatare de până în 1.000 mc/an. Timpul a dovedit că a fost o măsură total neinspirată, neputându-se face un acces transparent şi nediscriminatoriu al tuturor agenţilor economici la resursa de masă lemnoasă existentă”, au mai precizat ei.