Jurnalistul Mugur Geu s-a stins la numai 45 de ani

Unul dintre cei mai vechi jurnalişti pe care Suceava i-a dat după 1990 s-a stins la doar câteva zile după ce împlinise vârsta de 45 de ani. Mugur Geu (Gagiu) a fost internat joia trecută de urgenţă la Spitalul Judeţean Suceava cu o pancreatită destul de gravă. A fost operat vineri dimineaţă, chiar în ziua în care a împlinit 45 de ani, iar evoluţia post-operatorie era una îmbucurătoare. Din păcate, duminică au început să apară primele complicaţii, iar luni dimineaţă, în jurul orei 6.00, a murit.

A intrat în presă în 1994, când a debutat la Nord Press, iar de-a lungul anilor a mai fost implicat şi în alte proiecte jurnalistice, cum ar fi publicaţiile Bucovina, Cronica Sucevei, Actualitatea Suceveană, Tranşant sau Nord Club Foresta. A fost colaborator şi al unor ziare de interes regional, cum ar fi Evenimentul de Iaşi, dar şi la un cotidian naţional, Dimineaţa, al lui Ion Cristoiu. Din 2001 lucra la Crai Nou pe funcţia de redactor principal.

Unul din proiectele sale de suflet a fost „Capşa Mică”, acolo unde a reuşit să adune oameni cu reale calităţi artistice, creând seri memorabile.

„Moartea mea, dragostea mea”

Unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai săi, jurnalistul Dan T. Gurtesh, l-a cunoscut încă de la debuturile sale în presă. Au devenit buni amici şi aşa vor rămâne mereu.

„Mi-a fost nu doar coleg, mi-a fost prieten şi frate. Am trăit împreună multe lucruri frumoase, dar şi urâte, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. În afara faptului că a fost un jurnalist extraordinar, a fost şi un poet extraordinar, iar titlul ultimei mele cărţi, <Moartea mea, dragostea mea>, eu l-am luat doar ca pe iubire de o noapte, dar lui i s-a întâmplat pe veşnicie”, a mărturisit Dan T. Gurtesh.

„A plecat să îşi sărbătorească ziua de naştere alături de mulţi alţi prieteni”

Liviu Huzdup, un alt prieten al lui Mugur Geu, spune că luna aprilie a devenit un fel de chin şi asta pentru că în ziua în care se pregătea, cu tristeţe, comemorarea profesorului Florin Hău, la un an de la plecarea sa spre cele veşnice, o altă veste tragică a răvăşit lumea jurnalistică suceveană: cel care îl numise pe profesorul Hău „Uriaşul cu suflet de pluş”, ziaristul Mugur Geu, a plecat, fulgerător şi mult înainte de vreme, într-o lume mai bună.

„Cel care a slujit cu devotament şi abnegaţie jurnalismul sucevean ani de zile nu a mai avut răbdare. A plecat să îşi sărbătorească ziua de naştere, la cei 46 de ani (s-a născut pe 11 aprilie!) alături de mulţi alţi prieteni: Constantin Ştefuriuc, Mircea Motrici, Florin Hău şi Viorel Dîrja şi (de ce nu?) să realizeze împreună un ziar în cer. Dumnezeu să te odihnească în pace, prietene!”, este ultimul mesaj al lui Liviu Huzdup.

„Ne vor lipsi aparentele lui ironii, care debordau de un umor sănătos şi plin de lumină”

Publicistul Ion Drăguşanul a luat contact cu Mugur Geu încă de acum 20 de ani. A ajuns să-l cunoască şi să-l aprecieze la adevărata sa valoare, şi nu doar cea de jurnalist.

„Mugur Geu înseamnă o uriaşă însingurare a spiritului, pe care contemporaneitatea a izbutit să o spulbere. Trăitor înnăscut de cuvinte, cu un simţ al umorului irepetabil, dublat de o erudiţie care deja păşise peste hotarele filosofiei, Mugur Geu a supravieţuit din jurnalism, irosindu-se, şi, deşi premedita să închege, cândva, şi o operă literară, iată că jurnalismul avea să îl şi distrugă, odată cu cărţile sale nescrise, dar întrezărite de premiile literare, care au tot atras atenţia, de-a lungul vremii, asupra savuroaselor lui proze scurte. Mugur Geu a fost, a ars intens, s-a istovit de la un capăt la altul. Ne vor lipsi aparentele lui ironii, care debordau de un umor sănătos şi plin de lumină. Asta, în cazul în care şi noi chiar existăm”, a fost ultimul cuvânt al lui Ion Drăguşanu despre jurnalistul Mugur Geu.

Între „Capşa Mică” şi cenaclul literar „Mihail Iordache”

Dan Fărtăiş, un alt apropiat al jurnalistului Mugur Geu, mărturiseşte că nu i-a plăcut niciodată să scrie la modul trecut despre prieteni sau cunoştinţe, dar faptul că l-a cunoscut de ceva ani pe cel dispărut a primat. „Cel care a avut iuţeala de mână şi a scris despre Florin Hău ne-a părăsit pe neaşteptate. Îl cunosc pe Mugur Geu de mai mulţi ani şi i-am urmărit activitatea jurnalistică cu mult interes. Ne-am apropiat mai mult cu ocazia serilor literare de la <Capşa Mică>, mişcare al cărui iniţiator a fost şi unde el ne-a prezentat multe din poeziile sale. Am fost alături de acest jurnalist la multe evenimente culturale, dar mai ales la comemorarea bianuală de la Dumbrăveni a marelui Eminescu. Acolo, la rugămintea lui, în 2013 i-am făcut şi o prezentare a ultimei lui cărţi. Păcat că s-a stins atât de repede, pentru că mai avea multe de spus şi de scris. Devenise, de altfel, recent, membru al cenaclului literar <Mihail Iordache> şi avea multe proiecte de viitor. Dumnezeu să-l odihnească în Pace!”, a arătat Dan Fărtăiş.

„Ştia să scrie cu har şi tâlc”

Viorel Blanaru, omul pentru care Mugur Geu a avut mereu cuvinte savuroase, spune că, încet-încet, toţi prietenii săi cei mai buni se adună într-un loc „cu verdeaţă”.

„Ştia să scrie, şi nu numai româneşte, ci şi cu har şi tâlc. Cei care au organizat presa suceveană nu au reuşit să experimenteze calităţile sale. De acolo de unde este, probabil, se uită la cei care l-au ignorat şi regretă că nu a reuşit să scrie, să facă tot ce şi-a propus”, crede Viorel Blanaru.