Tunelurile subterane de la Cetatea de Scaun a Sucevei rămân doar o legendă

Una din numeroasele legende legate de Cetatea de Scaun a Sucevei se referea la misteriosul tunel care ducea spre Curtea Domnească. Speculaţiile pe această temă s-au perpetuat de-a lungul timpului şi probabil că nu vor dispărea niciodată.

Recentele lucrări care se efectuează acum pentru refacerea Cetăţii de Scaun au dat peste cap teoriile legate de aceste tuneluri subterane.

Constructorii, reprezentanţii firmei General Construct, care au executat foraje până la 22 de metri adâncime, nu au găsit absolut nici un indiciu care să ducă la concluzia că ar exista vreun tunel secret.

„Legendele vizavi de existenţa acestor pasaje subterane nu se confirmă, cel puţin acolo unde am executat noi lucrări”, a arătat Doru Gheaţă, directorul tehnic al firmei General Construct.

Sape de foraj diamantate pentru a străpunge piatra din pământ

Lucrările care se execută acum la Cetatea de Scaun a Sucevei sunt complexe şi au reprezentat o provocare pentru constructor. De altfel, pentru a duce totul la bun sfârșit a fost nevoie de utilaje realizate în Italia sau Germania.

Una din problemele cu care s-au confruntat specialiştii firmei General Construct a fost legată de foraje.

„În timpul acestor operațiuni am întâlnit lentile de piatră cu grosimi între 15-80 de centimetri, lentile care nu au fost puse în evidenţă de studiul geodezic. Sapele de foraj cu care lucram s-au rupt, motiv pentru care am luat mostre din piatră şi le-am trimis în Italia, la o firmă specializată în domeniu, care a confecţionat sape de foraj diamantate cu ajutorul cărora am putut continua lucrările”, a arătat Doru Gheaţă.

Piloţii cu un diametru de 800 de mm şi o adâncime de 22 de metri au fost mai apoi rigidizaţi la partea superioară cu o grindă de 2 m/1 m şi ancorată în versant cu ancore elastice de 30 de metri post tensionate.

Şi aceste ancore au o istorie proprie, fiind aduse de la o firmă din Dresda, deoarece în România nimeni nu deţine o astfel de tehnologie.

 Ziduri cu o grosime de până la 2,5 metri şi înalte de 12 metri

Unele zone din cetate au fost refăcute parţial, dar pentru altele s-a muncit de la zero. De exemplu, zidul nordic, care are o lungime de 40 de metri, o grosime între 1-2,5 metri şi înălţimea de 7-12 metri, a fost refăcut din „temelii”.

Pe parcursul celor aproape trei ani de la startul proiectului s-au derulat şi alte lucrări de inginerie modernă, cum ar fi drenarea apelor subterane şi consolidarea versantului pentru a evita problemele generate de alunecările de teren.

„Cele mai mari probleme ale acestei construcţii au fost provocate de cutremurul înregistrat în partea a doua a secolului al XVII-lea, care a dus şi la alunecarea de teren a versantului nordic, iar pentru ca restaurarea de acum să nu aibă de suferit s-au efectuat lucrări specifice de stabilizare”, a arătat directorul tehnic al firmei General Construct.

Ce s-a mai realizat la Cetatea de Scaun

Tot ceea ce s-a petrecut la Cetatea de Scaun a avut girul unui specialist în domeniul arheologiei, iar acolo unde s-au găsit vestigii de importanţă istorică acestea au fost descoperite, inventariate şi mai apoi acoperite.

Printre lucrări s-a numărat şi extinderea zidului de contra escarpă, din şanţul de apărare al cetăţii, pe o lungime de 30 de metri şi înălţimi care variază între 4-9 metri, la o grosime de 1 metru.

De asemenea, constructorul a ridicat pereţii incintei muşatine, a creat spaţii muzeale, dar şi platforme de belvedere şi circulaţie. A fost construit şi paraclisul, iar instalaţiile electrice pentru asigurarea activităţii muzeale de iluminat, climatizare, securitate şi tot ceea ce înseamnă instalaţii multimedia sunt în faza terminală.

În afara incintei Cetăţii de Scaun s-a ridicat casa custodelui, acolo unde vor funcţiona centrul de informare, casa de bilete, biroul pentru administrator, dar şi toalete pentru vizitatori.

Lucrările trebuie finalizate peste exact un an

Termenul de finalizare a lucrărilor de restaurare a Cetăţii de Scaun este aprilie 2015, iar directorul tehnic al firmei General Construct spune că nu există nici un impediment pentru ca vizitatorii să nu poată intra din nou în acest edificiu extrem de important pentru comunitatea locală la data stabilită.

Valoarea iniţială a proiectului era de 20 de milioane de euro, din fonduri europene, dar pentru că Primăria Suceava nu a primit în administrare şi parcul Cetăţii de Scaun, care a fost prins în proiect cu numeroase lucrări de amenajare şi modernizare, valoarea maximă acordată prin Agenţia de Dezvoltare Regională a fost redusă la 13,9 milioane de euro.

Deoarece Cetatea de Scaun este în patrimoniul Consiliului Judeţean Suceava, cheltuielile eligibile şi ne-eligibile din proiect sunt suportate de CJ în proporţie de 70%, diferenţa de 30% revenind municipalităţii sucevene.

Cantităţi uriaşe de piatră aduse tocmai de la Vama