Pentru mizeria din Suceava, oraşul plăteşte două milioane de euro pe an

Praf, hârtii, pungi, resturi menajere, pahare din plastic, chiştoace de ţigări - toate fac parte din peisajul stradal cotidian din municipiul Suceava. Pe de o parte, este vina concitadinilor noştri, care aruncă gunoaiele pe unde apucă, pe de altă parte coşurile de gunoi de pe marginea trotuarelor sunt din ce în ce mai puţine şi dacă ai ceva de aruncat trebuie să aştepţi până ajungi acasă sau treci pe lângă un container.

Ştefana Boiciuc, 7 ani: „Dacă am hârtii de la bomboane le ţin în buzunar şi le arunc acasă”

Strada Cernăuţi, una dintre arterele rutiere recent reabilitate, nu are nici măcar un coş stradal. Pe strada Mihai Viteazul, de la fostul cinematograf până în spatele Policlinicii Areni, doar la Colegiul Naţional „Petru Rareş” sunt amplasate trei coşuri de gunoi. Exemplele pot continua cu aproape toate străzile din oraş.

„Cine are o hârtie, un chiştoc, un pachet gol de ţigări aruncă pe jos pentru că pe toată strada nu avem nici un coş de gunoi. Ar putea măcar din trei în trei stâlpi să pună, poate s-ar mai păstra cât de cât curăţenie”, ne-au spus Doiniţa şi Costel Alexa, de pe strada Cernăuţi.

În zona centrală este şi mai rău, gardul viu este încărcat cu gunoaie. Natalia Nămuleac, o pensionară care locuieşte într-unul din blocurile de pe strada Mihai Viteazul, ne-a declarat că cel puţin de două ori pe săptămână trebuie să cureţe spaţiul verde de hârtiile aruncate de trecători.

O fetiţă de 7 ani, din satul Măriţei, Ştefana Boiciuc, aflată cu mama ei în vizită la Suceava, a învăţat la şcoală şi în familie că gunoaiele se aruncă la coş. „La Măriţei sunt coşuri pe stradă, dar aici nu am văzut. Dacă am hârtii de la bomboane le ţin în buzunar şi le arunc acasă”, a afirmat fetiţa.

Când totuşi există coşuri de gunoi, fie sunt câte trei, patru într-un perimetru de doi metri pătraţi, fie sunt imposibil de folosit deoarece sunt amplasate ironic cu faţa spre stradă, pe unde trec doar maşinile, şi nu spre trotuar, pe unde trec potenţialii utilizatori. Pentru taximetriştii din staţia taxi din spatele Casei Culturii, coşurile inverse sunt sursă de amuzament. În aşteptarea clienţilor, se mai uită din când în când să vadă şi dacă vreun şofer exersează din mers aruncatul la coş.

Viceprimarul Doroftei: Parcurgi kilometri întregi ca să găseşti un coş să arunci o hârtie

Viceprimarul de Suceava Ovidiu Doroftei ne-a declarat, ieri, că primăria nu mai amplasează coşuri de gunoi decât în parcuri, şi că cele stradale cad în sarcina firmei care se ocupă de salubrizarea municipiului, respectiv Rosal. Contractul cu operatorul de salubritate a expirat în decembrie 2012, licitaţia organizată pentru un nou contract a fost contestată şi s-a ajuns ca următoarea licitaţie să poată avea loc, potrivit lui Doroftei, abia la începutul verii, în luna iunie. „Noi le-am solicitat să amplaseze coşuri stradale, dar nu au respectat această cerinţă şi, sub pretextul vandalizării, s-a ajuns ca pe trotuare să nu mai fie coşuri de gunoi. Parcurgi kilometri întregi ca să găseşti un coş să arunci o hârtie. Eu am cerut ca în viitorul contract de salubrizare să fie prevăzut în mod expres ca operatorul să amplaseze pe cheltuiala lui câte 500 de coşuri stradale în fiecare an”, a afirmat viceprimarul Doroftei, care a mai precizat că există foarte multe solicitări în acest sens de la asociaţiile de proprietari.

În ceea ce priveşte amplasarea inversă a coşurilor de gunoi în spatele Casei Culturii, Doroftei a afirmat că va solicita angajaţilor de la Domeniul Public din cadrul Primăriei Suceava să remedieze situaţia. 

Director Rosal: „Am pus în parcuri, unde ne-a recomandat primăria”

De cealaltă parte, directorul Rosal, Adrian Niculescu, declară că pe vechiul contract firma sa avea obligaţia de a monta 300 de coşuri anual şi a şi făcut acest lucru, pe baza listelor date de primărie.

„Am pus în parcuri, unde ne-a recomandat primăria, dar este adevărat că sunt multe străzi fără. Pe măsură ce punem coşurile, le predăm la primărie. Problema este că ulterior nu are nimeni grijă de ele. Le pui primăvara şi până toamna nu mai sunt. În serile de vineri, mai ales, când ies tinerii din cluburi, distrug tot. E un tembelism incredibil! Noi le punem din tot sufletul, dar din păcate nu rămân. Şi nouă ne este mai uşor să golim pubelele decât să măturăm jumătate de oră o stradă plină de gunoaie”, a afirmat şeful Rosal. Potrivit lui Adrian Niculescu, toate coşurile metalice, cum sunt cele puse invers, nu au fost montate de Rosal, ci de angajaţii primăriei, de la Domeniul Public.

Un milion de euro anual, numai din taxa de salubrizare plătită de suceveni 

Contractele de salubrizare a municipiului Suceava sunt pe termen lung, opt ani, şi însumează peste două milioane de euro anual. Viceprimarul Ovidiu Doroftei a arătat că numai pentru măturat stradal şi deszăpezire valoarea estimată pentru cei opt ani este de 7,44 milioane de euro. La asta se adaugă încasarea a 75 la sută din taxa de salubrizare percepută de la cele 82.000 persoane fizice potenţial plătitoare de taxă, care înseamnă teoretic încă 820.000 de euro anual, precum şi suma încasată de la persoane juridice. Numai din taxa de salubrizare suma care revine operatorului de salubritate depăşeşte un milion de euro anual. Doroftei a afirmat că este la fel de adevărat şi că Primăria Suceava are mereu restanţe de plată la Rosal şi că s-a întâmplat ca acestea să ajungă şi la un milion de euro. De asemenea, primăria a avut întotdeauna reţineri în a aplica amenzi pentru nerespectarea regulilor de curăţenie în spaţiul public şi, în absenţa acestora, o bună parte a locuitorilor nici nu-şi mai bat capul să aibă o minimă grijă de cum arată oraşul în care trăiesc.