Dosarul tranzacţiilor dubioase de terenuri de la Şcheia, „plimbat cu liftul” în clădirea Parchetelor

Propunerea poliţiştilor de declinare a cercetărilor în dosarul tranzacţiilor de terenuri de la Şcheia, din zona şoselei de centură, către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism (DIICOT) Suceava, nu a fost însuşită de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.

Totuşi, acesta a acceptat declinarea cercetărilor, dar nu către DIICOT, ci către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava.

Argumentele pentru care dosarul nu a mai ajuns de la etajul I la etajul IV în clădirea Parchetelor sucevene - unde îşi desfăşoară activitatea procurorii DIICOT, ci la etajul al III-lea, unde îşi au birourile procurorii PCA, sunt legate de faptul că pe lista suspecţilor se află şi numele unor notari publici suceveni, care au parafat acele tranzacţii dubioase, dar şi pentru că, susţin reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, în opinia procurorului care a făcut declinarea, prejudiciul a fost estimat greşit de poliţişti, fiind mai mic de 500.000 de euro.

Poliţia: prejudiciul este de 2,4 milioane de euro. Parchetul: prejudiciul, sub 500.000 de euro

Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava nu aflaseră ieri despre declinarea către PCA Suceava şi anunţau că dosarul va ajunge la DIICOT Suceava, întrucât, explica purtătorul de cuvânt al poliţiei judeţene, subcomisarul Ionuţ Epureanu, „în urma cercetărilor, s-au conturat fapte care exced competenţa poliţiei”, printre care şi constituirea unui grup infracţional organizat, infracţiune cercetată de structurile de combatere a crimei organizate.

Mai mult, declara subcomisarul Epureanu, „până în acest moment, prejudiciul calculat în cadrul dosarului şi estimat ar fi la 2,4 milioane de euro”.

Cum s-a ajuns de la 2,4 milioane de euro la mai puţin 500.000 de euro ştie doar procurorul care a avut dosarul până ieri, când l-a trimis de la etajul I la etajul III, şi nu la etajul IV, aşa cum voiau poliţiştii.  

Cert e un singur lucru în toată această nebuloasă: dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

„În cauză a fost începută urmărirea penală cu privire la infracţiunile de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi abuz în serviciu. Obiectul cercetărilor îl constituie verificarea legalităţii şi a împrejurărilor în care s-a efectuat schimbul de terenuri aparţinând domeniului public al comunei Şcheia”, a declarat ieri prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, Bogdan Apetroae.

În ultimele două săptămâni, anchetatorii au făcut cât n-au reuşit în trei ani

Curios este cât de repede s-au mişcat lucrurile în acest dosar în ultimele două săptămâni, după ce Monitorul a prezentat pe larg mecanismele şi posibilii vinovaţi de acele tunuri imobiliare din zona şoselei de centură de la Şcheia. Asta, deşi poliţiştii ştiau de aceste nereguli încă din 2011, fiind sesizaţi chiar de prefectul judeţului din acea vreme, Sorin Arcadie Popescu.

Anchetatorii preferă să-şi tragă plapuma peste faţă şi nici unul dintre ei, nici de la Poliţie, nici de la Parchet, nu a infirmat faptul că timp de aproape trei ani s-a pus praful pe dosarul tranzacţiilor de la Şcheia, uitat probabil, intenţionat sau nu - cine ştie?! - într-un fişet de la Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Cert e că primarul Vasile Andriciuc şi alţi angajaţi din Primăria Şcheia, oameni de afaceri, politicieni, notari vor da cu subsemnatul în curând la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Va avea soarta dosarului Metro?

Rămâne de văzut dacă acest dosar se va soluţiona înainte ca infracţiunile să se prescrie şi, evident, dacă va fi găsit cineva vinovat. Aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu dosarul „Metro”, în care au fost cercetate în urmă cu mai mulţi ani persoane cu funcţii importante din judeţ, acuzate că au ştiut că se va construi un hipermarket la ieşirea din Suceava spre Fălticeni şi au facilitat, în cursul anului 2002, obţinerea unor terenuri la preţuri avantajoase. Beneficiarii, ca şi în dosarul terenurilor de la Şcheia: politicieni, oameni de afaceri, poliţişti etc.

Ce s-a întâmplat cu dosarul „Metro”? De la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a fost trimis în 2005 la DNA Suceava (pe atunci Parchetul Naţional Anticorupţie), iar de la această unitate de parchet a plecat, în 2008, la structura centrală a procurorilor anticorupţie.

În 2010, procurorii DNA Bucureşti au clasat dosarul, motivând că faptele s-au prescris. Punct.

Afacerile cu terenuri de la Metro

În cursul anului 2002, nu mai puţin de 64 de persoane din Suceava, Ipoteşti, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei au primit 86,17 hectare, la ieşirea din municipiul Suceava spre municipiul Fălticeni, în urma unei acţiuni iniţiate de Prefectura Suceava pentru a reconstitui dreptul de proprietate al acţionarilor Staţiunii de Cercetări Agricole (SCA) Suceava. Fără să aibă habar unde sunt situate aceste terenuri, oamenii s-au trezit la poartă cu tot felul de indivizi interesaţi să le cumpere terenurile (acţiunile). Ademeniţi de sumele frumoase, credeau ei, cu care se puteau alege de pe nişte terenuri din câmp, nici unul dintre acţionarii SCA Suceava nu a zis „nu” ofertelor de cumpărare. Nu a trecut multă vreme şi, în zona suprafeţelor cu pricina, SC Metro Cash Carry România a cumpărat nu mai puţin de 45.000 de metri pătraţi de teren cu aproape 1,1 milioane de euro şi a demarat construcţia celui mai mare hipermarket din acea vreme de la Suceava. Automat, valoarea terenurilor din zonă a crescut semnificativ, noii proprietari ai acelor suprafeţe de teren, pentru care au plătit preţuri derizorii, trezindu-se peste noapte mult mai bogaţi.