Piese cu valoare de unicat în România, în proprietatea Muzeului Bucovinei

Piese cu valoare de unicat în România şi printre puţinele de acest fel din Europa se regăsesc în colecţia Muzeului Bucovinei. Acestea vor putea fi admirate din nou abia peste doi ani, când se preconizează a se finaliza lucrările de reabilitare a Muzeului Bucovinei.

Aceste piese au fost scoase la lumină în 1985, cu ocazia unor lucrări efectuate pe strada Dragoş Vodă, iar potrivit specialiştilor datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Una dintre cele mai valoroase obiecte din ceramică descoperite în situl amintit este un vas cu figură antropomorfă cu cioc de scurgere şi tub. A fost realizat din ceramică de influenţă anatoliană şi până în prezent nu s-a mai găsit nicăieri în România un corespondent similar.

Dan Fărtăiş, expert restaurator în ceramică, sticlă şi piatră de la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei, este cel care „a dat viaţă” vasului. Timp de câţiva ani a fost „lipit” de acest vas şi după mai multe etape de restaurare l-a adus la forma care poate fi admirată şi astăzi.

„Din fericire, vasul era complet, dar smalţul era în faza de desprindere, ca urmare a faptului că locuinţa a fost incendiată. Într-o primă fază am înlăturat în laborator depunerile de pământ, apoi s-a fixat smalţul cu nailon solubil. Au urmat operaţiunile de chituire şi şlefuire, iar mai apoi am efectuat reintegrarea cromatică, mai exact pictarea zonelor afectate, iar în final vasul a fost readus la forma iniţială”, a descris Dan Fărtăiş etapele parcurse pentru restaurarea acestui vas cu valoare de unicat.

Cum a fost ascuns vasul pentru a nu fi „furat” de autorităţile comuniste

Toată munca a durat ani buni, iar vasul a fost expus pentru prima dată după 1990, la mai bine de cinci ani de la descoperirea sa. Pentru demararea lucrărilor de readucere a vasului la forma iniţială a fost nevoie de acceptul unei comisii speciale, formată din directorul de la acea vreme al muzeului, un arheolog, un chimist, un biolog şi un conservator restaurator.

Expertul restaurator Dan Fărtăiş spune că această piesă este ca un copil de suflet pentru el, de care s-a ataşat în mod deosebit. „De fiecare dată când încep munca de restaurare a unei piese este o provocare şi mă dedic total acelui obiect. Apare curiozitatea cum va reacţiona piesa la tratament, dar şi întrebări legate de modul cum a fost realizată şi de istoria acelui obiect. Pentru a face rost de cele mai bune materiale, care în perioada anilor 1980 erau greu de procurat, am apelat la cei mai buni prieteni ai mei din Suceava şi din ţară. Veneam chiar şi duminica uneori la muncă să văd cum reacţionează vasul, iar rezultatul final a fost o plăcere nu doar pentru mine, ci şi pentru ceilalţi specialişti”, a arătat Dan Fărtăiş.

O parte dintre etapele parcurse acum aproape trei decenii au fost imortalizate în fotografii, ce-i drept alb-negru, şi se află în dosarul rămas în custodia Laboratorului Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei pentru a putea fi folosite şi pe viitor cu ocazia următoarelor restaurări.

Şi faptul că vasul unicat, inclus între timp în clasa tezaur, a rămas la Suceava are o poveste interesantă. Potrivit normelor din perioada comunistă, tot ceea ce era mai valoros era preluat la centru şi mai apoi ajungea la Muzeul Naţional de Istorie al României. Ori, pentru a evita acest lucru, restauratorii şi responsabilii muzeului din Suceava s-au înţeles să prelungească o perioadă cât mai lungă lucrările din laborator.

Din fericire, tactica a dat roade, iar evenimentele din 1989 au adus cu ele nu doar schimbarea regimului comunist, ci şi normele prin care obiectele de valoare descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice ajungeau obligatoriu la Bucureşti.

Comoara de pe Dragoş Vodă

În afara vasului antropomorf, în situl de pe strada Dragoş Vodă au fost descoperite alte 71 de piese ceramice, dar şi alte obiecte de valoare, cum ar fi o ladă ghintuită, semn că acea locuinţă a aparţinut unui negustor înstărit din perioada medievală a secolului al XV-lea.

Între aceste piese ceramice se numără şi o farfurie de dimensiuni mari pe care este redată o stea în şase colţuri. „Este o ceramică smălţuită de influenţă anatoliană, lucrată la roată, pe care s-a aplicat smalţul şi decorul geometric unicat. Ca şi celălalt vas, are o valoare extrem de mare, şi nu doar din punct de vedere material”, a arătat Dan Fărtăiş.

Cele două piese nu au fost evaluate de specialişti de pe piaţa de profil, dar cel mai probabil valoarea trece de câteva zeci de mii de euro.

Locul unde a fost descoperită această adevărată comoară face parte din oraşul medieval vechi, în incinta şanţului de apărare, iar echipa de arheologi care a adus la lumină aceste piese unicat a fost formată din Ioan Emil Emandi, Octav Monoranu, Micea Ignat şi Vasile Demciuc.