Andriciuc: „Am fost prost şi cu asta am terminat... Prost! Dobitoc am fost...”

Afacerea terenurilor de la şoseaua de centură de la Şcheia a avut ca punct de pornire o hotărâre a Consiliului Local Şcheia din 2003, ale cărei anexe au fost falsificate. În numerele trecute ale ziarului nostru am prezentat mecanismul tranzacţiilor, pe care îl găsiţi pe scurt şi în această pagină. Cel care a semnat toate actele este primarul de Şcheia, Vasile Andriciuc, care în faţa documentelor pe care i le-am prezentat, în cursul investigaţiei jurnalistice, şi-a recunoscut „erorile”.

Un inginer decedat, primul indicat de primar ca fiind vinovat de ilegalităţile de la Şcheia

Amplasamentul viitoarei Case a Corpului Didactic Suceava a dat semnalul că pe islazul din Şcheia se va putea construi. Artizanii jongleriilor cu terenuri nu mai au nici o oprelişte. În perioada 2009-2010 au fost 41 de puneri în posesie pe baza anexelor false ale HCL 73/2003, şi asta numai pe traseul şoselei de centură din Şcheia, pe culoarul de expropriere. Amplasamentele parcelelor au urmat exact traseul rutei ocolitoare. Procesele verbale de punere în posesie au fost semnate în majoritatea covârşitoare a cazurilor doar de primarul de Şcheia, Vasile Andriciuc. Unele dintre procesele verbale nu au nici măcar număr şi dată, cum ar fi cel prin care Vasile Şorodoc a fost pus în posesie cu 0,41 ha teren pe imaşul comunal.

Întrebat cum a ajuns anexa Hotărârii de Consiliu Local nr. 73, adoptată în 2003, care avea doar 29 de poziţii, să cuprindă câţiva ani mai târziu aproape 200 de poziţii, primarul Andriciuc a încercat iniţial să dea vina pe un fost inginer, acum mort, de la serviciul de cadastru din primărie.

,,Desigur,sunt primar. Am serviciul de fond funciar. Am avut un inginer, domnul inginer Mamciuc, care avea o evidenţă asupra terenurilor. Schimburile, punerile în posesie, unele situaţii au fost semnate de preşedintele comisiei de fond funciar,care sunt eu. Nu cred că, adică sigur nu totdeauna am verificat toate aceste procese verbale care au fost. Nu pot să-l acuz,că el este acum în nefiinţă, dar consider că listele fiind deschise au mai adăugat, au mai pus, au mai şters... Acum,în momentul de faţă,acestea sunt în instanţă şi se vor verifica bob cu bob”, ne-a spus Andriciuc.

„Dacă o să considere instanţa că este o faptă penală, o să mă supun”

La întrebarea de ce a renunţat Consiliul local al comunei Şcheia să exploateze  economic imaşul comunal prin prisma construcţiei rutei ocolitoare, răspunsul primarului a fost că „din politica pe care o are Consiliul Local... am încercat să dezvolt această zonă. Dar cred că am fost şi dus în eroare în unele situaţii, şi acum chiar am cerut prin instanţă ca aceste terenuri să revină la vechiul CF (n.r. - Carte Funciară), adică să revină la imaşul primăriei”.

În ceea ce priveşte rolul lui Vasile Onciu, zis „Capra Neagră”, în toată această afacere, primarul Andriciuc susţine că îl cunoaşte doar pentru că locuieşte în comună: „Eu n-am lucrat cu domnul Onciu niciodată, ştiu că este din Şcheia şi faptul că sunt lucruri dintr-astea mă determină să intru în legalitate. Dar eu cu domnul Onciu sau cu oameni din sat, ca să umblu după terenuri să le facilitez aceste lucruri, n-am făcut”.

Pus în faţa documentelor şi a hărţilor cu schimburile ilegale de terenuri, primarul de Şcheia îşi recunoaşte vinovăţia: „Cred că şi eu voi răspunde din punct de vedere  administrativ la această situaţie”.

„Doar administrativ, penal nu?”, a fost întrebarea noastră. „Păi dacă o să considere instanţa că este o faptă penală, o să... o să mă supun... instanţeipentru faptele de care eu sunt direct răspunzător. N-o să încerc să mă apăr şi o să încerc să clarific situaţia”, a răspuns Vasile Andriciuc.

„Să meargă pe vechile amplasamente, de unde au cumpărat, să pună păpuşoi şi barabule”

Când vorbeşte despre propria-i implicare în afacerea terenurilor de la Şcheia, primarului Andriciuc i se frânge vocea.

În schimb, pentru cei care au cumpărat terenurile din zona rutei ocolitoare nu are nici o milă: „Osă se vină la vechiul CF şi cei care au avut interese or să rămână cu baniidaţi, cu buza umflată”;„DomnulOnciu afăcut tranzacţii cu terenurişi pe timpul fostuluiprimarBuhac, a fost implicat în foarte multe, să nu-l văd în ochi şi pe ăsta!”; „Prin procesele care sunt pe rol o să aducem terenurile la forma iniţială şi cred că va pierde foarte mult multă lume”; „Instanţa îşi va spune cuvântul şi orsă meargă pe vechile amplasamente,de unde au cumpărat,să pună păpuşoi şi barabule”.

Deşi spune că nu-şi va turna tovarăşii de afaceri ilegale, zăngănitul cătuşelor nu i-ar suna plăcut în urechi. „Nu sunt omul care să mă duc să bag pe unul sau pe altul... dar am fost prost şi cu asta am terminat... Prost! Dobitoc am fost...”, a spus Andriciuc furios.

Supărarea este cu atât mai mare cu cât secretara comunei, Luminiţa Rîşca, a susţinut, de faţă cu primarul, că doar pe varianta cu 113 poziţii de schimb îşi recunoaşte semnătura prin care atesta că „este conformă cu originalul”, despre celelalte 14 variante de anexe false spune că nu ştie nimic. Totodată, Rîşca afirmă că nu a fost consultată de primar în privinţa legalităţii schimburilor de terenuri şi că nu s-a ocupat de problemele de fond funciar.

În 2011, fostul prefect Sorin Popescu a intuit frauda

Frauda în cazul terenurilor de pe traseul şoselei de centură a fost sesizată de prefectul de Suceava de la acea vreme, Sorin Popescu, în urma unei discuţii asupra modului în care se vor face exproprierile în zona Şcheia, discuţie pe care a avut-o cu proprietarii de teren din comună, cu directorul regionalei Iaşi a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Daniel Pilă, şi cu primarul comunei, Vasile Andriciuc.

Asta s-a întâmplat în iunie 2011, când dintr-o dată s-a constatat că pe islaz ar fi de expropriat 450 de parcele, cu o suprafaţă de 35 de hectare, în vederea construcţiei şoselei ocolitoare a municipiului Suceava!

Alarmat de cele descoperite, Sorin Popescu a organizat o conferinţă de presă şi a anunţat public că începe verificarea fiecărei poziţii care a stat la baza întocmirii hotărârii de guvern pentru exproprieri pentru a vedea cum s-a intrat în posesie. Tot atunci, în 24 iunie 2011, trimite o adresă oficială Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, prin care solicită „întreruperea tuturor înscrierilor în cartea funciară a comunei cadastrale Şcheia, care au la bază HCL 73/2003”. Două luni mai târziu, cere întreruperea înscrierilor care se fac şi în baza anexelor altei HCL, nr. 7/2006, diferite de cea care se găseşte în arhiva Prefecturii.

Verificările făcute de prefect au arătat căpe islazul comunei Şcheia, în perioada 2009-2010, au fost emise ilegal 41 de titluri de proprietate. Se descoperă diferenţe mari între actele emise de notariatele care au parafat vânzările şi hârtiile din arhivele primăriei. Prefectul Sorin Popescu deschide proces la Tribunalul Suceava, secţia Contencios Administrativ, şi cere anularea anexelor la hotărârea din 2003, a punerilor în posesie şi a unor titluri de proprietate emise ilegal. În timpul procesului apar 16 variante diferite ale anexelor la HCL 73/2003.

Raportul de control este trimis Inspectoratului Judeţean de Poliţie în data de 12 octombrie 2011. Prin adresa care îl însoţeşte, prefectul Popescu solicită poliţiei să facă verificările necesare pentru a constata dacă, faţă de situaţia prezentată, „se identifică fapte de natură penală, caz în care veţi preciza şi persoanele ce se fac vinovate de săvârşirea acestora”. „Menţionăm că, în urma verificărilor efectuate, comisia constituită prin Ordinul Prefectului judeţului Suceava nr. 192/2011 a constatat existenţa la cartea funciară a unor <anexe> ale Hotărârilor Consiliului Local al comunei Şcheia nr. 73/2003 şi nr. 7/2006, care nu au fost înaintate prefectului judeţului Suceava în vederea exercitării controlului de legalitate şi care nu s-au regăsit nici la dosarele special constituite ale şedinţelor de consiliu local, în care au fost adoptate aceste hotărâri. Aceste <anexe> au produs efecte juridice, în sensul că au folosit la efectuarea de înscrieri în cartea funciară, precum şi a unor acte translative de drept de proprietate”, se arată în adresa prefectului Sorin Popescu.

Prefectul a făcut plângere penală împotriva lui Andriciuc şi a cerut Poliţiei Suceava să verifice faptele

Şapte luni mai târziu, în data de 7 mai 2012, prefectul Popescu face plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava împotriva primarului de Şcheia, Vasile Andriciuc, şi a tuturor persoanelor care formau la data de 2 mai 2007 Comisia locală de fond funciar Şcheia pentru înşelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, infracţiune în serviciu sau în legătură cu serviciul, fals intelectual, uz de fals, fals în declaraţii.

„În măsura în care cercetările efectuate de dumneavoastră vor conduce la extinderea numărului de făptuitori suspecţi, înţelegem să ne îndreptăm şi împotriva acestora”, mai scria prefectul Sorin Popescu, pe 7 mai 2012.

Dosarul penal se află şi acum la poliţie şi am reuşit să aflăm care este soarta lui după mai bine de o săptămână de solicitări. În urmă cu două zile, comisarul-şef Cristian Papuc ne-a declarat că dosarul este încă în lucru la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Suceava, „fiind vorba de o cauză complexă, cu un volum mare de activităţi procedurale, parte dintre ele fiind deja realizate şi care vizează efectuarea de confruntări ale unor înscrisuri cadastrale, notariale şi de la primărie, precum şi audierea a peste 300 de persoane, din care unele vârstnice, netransportabile, interpuşi şi mandatari”.

Costul şoselei de centură a municipiului Suceava a fost de peste 63 de milioane de euro. La o lungime totală de 13,2 km, reiese că un kilometru de şosea de centură cu o bandă pe sens costă 4,49 de milioane de euro.

O parte dintre proprietarii de parcele din Şcheia au fost nemulţumiţi de sumele primite ca despăgubiri şi au dat statul în judecată. La începutul lunii noiembrie a anului trecut, 50 de dosare erau soluţionate, statul fiind obligat la plata de despăgubiri însumând 750.000 de euro.

Dacă instanţa va fi consecventă şi va da soluţii asemănătoare, valoarea despăgubirilor ar urma să crească înspre 3 milioane de euro, numai în procesele deja deschise.

Potrivit unor site-uri specializate în tranzacţii, în septembrie 2011 preţul terenului în zonă era 150 de euro arul. În ianuarie 2014 a ajuns la 2.500 de euro/ar. Într-un anunţ din 23 ianuarie a.c., un vânzător oferea, pentru 75.000 de euro, o parcelă de 30 de ari, despre care scria că se află „în vecinătate cu Casa Corpului Didactic, lipită de parcarea de TIR-uri” şi că „pentru autorizaţii nu este nevoie de aprobare de la drumuri - utilităţi, curent, apă. Ideal pentru peco şi motel”. 

Mecanismul prin care pământurile fără valoare au fost „transformate” în terenuri la şoseaua de centură

Se identifica o parcelă de teren fără valoare, chiar şi pe o râpă, şi se căuta proprietarul. Acesta din urmă, un ţăran simplu, vindea terenul şi, evident, îşi primea banii. Doar că, în loc de contractul de vânzare – cumpărare, cel care deţinea terenul (în majoritatea cazurilor este vorba despre oameni în vârstă) semna o procură pentru o persoană (mandatar) pe care, în cele mai multe cazuri, nu a văzut-o niciodată. Mandatarul era împuternicit să facă ce vrea el cu terenul respectiv. Apoi, în Primăria Şcheia se făcea, ilegal, un schimb de teren, prin care ţăranul devenea proprietar al unui teren de dimensiuni similare la şoseaua de centură. În baza procurii iniţiale, terenul de la şoseaua de centură (care era înscris acum în cartea funciară pe numele țăranului) era vândut unor cumpărători, care, cel puţin până acum, se declară a fi de bună - credinţă. Ţăranul nu a ştiut nici o secundă că a deţinut, pentru câteva zile, un teren extrem de valoros la șoseaua de centură.