Cernăuţi, oraşul în care fumatul pe stradă este pedepsit

Impresionant prin farmecul clădirilor vechi păstrate în toată zona centrală, oraşul Cernăuţi din Ucraina are şi alte caracteristici cu care uimeşte vizitatorul. Astfel, în fosta capitală a Bucovinei nu vezi oameni care să fumeze pe stradă, şi asta nu neapărat pentru că cernăuţenii au mai multă grijă de sănătatea lor, ci pentru că de la începutul anului trecut a intrat în vigoare o lege care sancţionează drastic fumatul în locurile publice. Iar „locul public” include, în legislaţia ucraineană, şi scările din faţa caselor, zonele destinate copiilor şi învăţământului, staţiile mijloacelor de transport în comun, spaţiile pentru activităţi sportive şi culturale, lifturile, pasajele subterane, cabinele telefonice, zonele aferente instituţiilor publice de orice fel, restaurante, birouri etc., ceea ce face ca practic pe stradă să nu se poată fuma decât la scrumierele special amenajate. Încălcarea acestei legi se pedepseşte cu amendă de la 51 la 340 de grivne (1 euro valorează 11 grivne). Proprietarii de cafenele şi restaurante trebuie să aibă şi mai multă grijă, deoarece sunt pasibili de o amendă de 10.000 de grivne şi doar dacă sunt prezente scrumiere pe mesele din restaurant. În cafenelele în care este permis fumatul - destul de greu de găsit, de altfel, proprietarul este obligat să afişeze la locuri vizibile postere cu riscurile implicate de fumat. În caz contrar, amenda este de 3.400 de grivne!

Inedită este în Cernăuţi şi catedrala ortodoxă din centrul oraşului, vopsită într-o nuanţă de roz violent care atrage privirile de la mare distanţă. Construcţia acestei biserici a început în 1843 şi a durat până în 1852. Din 1854 şi până în 1856, autorităţile imperiale au utilizat catedrala ortodoxă abia finalizată ca depozit de alimente pentru armată.

Zidurile, pictura şi decoraţiunile universităţii construite acum 150 de ani sunt intacte

Renovată şi pictată între anii 1893-1896 de pictorul bisericesc vienez Karl Jobst, restaurată şi repictată în 1936, după al Doilea Război Mondial catedrala ortodoxă a fost desfiinţată de bolşevici, fiind utilizată fie ca depozit de mărfuri, fie ca spaţiu expoziţional pentru realizările socialismului sau pentru tablouri ale “realismului socialist”. În 1991 a trecut sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Un alt obiectiv care nu trebuie ratat în Cernăuţi este universitatea, construită în 1864 ca reşedinţă a Mitropoliei Ortodoxe a Bucovinei şi Dalmaţiei. Cu o curte interioară imensă, cu grădina franţuzească şi cea englezească şi cu clădirile construite din cărămidă roşiatică, clădirea devenită universitate în 1875 prin hotărârea împăratului Franz Joseph este plină de surprize şi în interior. Zidurile, pictura şi decoraţiunile sunt în proporţie covârşitoare cele originale şi nu au nici o fisură, în ciuda faptului că nu au suferit nici un proces de restaurare. Din loc în loc, în pereţi sunt nişele folosite de primii studenţi pentru ştergerea pantofilor, funcţionale şi astăzi. La etaj sunt sala de marmură şi sala albastră, refăcute după un incendiu care le-a mistuit, şi sala roşie cu imense oglinzi veneţiene, păstrată intactă.

La parterul universităţii, vizitatorul dă cu ochii de mai multe statui ale unei femei fără cap. Statuile sunt creaţia unor sculptori din mai multe ţări, care au participat la un proiect de reprezentare a Austriei. Punctul de plecare a fost o statuie existentă cândva în centrul Cernăuţilor, a împărătesei Elisabeta, mai cunoscută drept Sissi. În zbuciumata istorie a oraşului, la un moment dat statuia originală a dispărut şi a fost găsită mai târziu, dar fără cap. Cea mai neobişnuită dintre statuile actuale, toate cu numele „Austria”, are capul complet ascuns sub burka specifică femeilor musulmane.

În altarul bisericii a fost laborator

Tot din universitate face parte şi clădirea bisericii, care în perioada sovietică a funcţionat ca birou pentru un calculator Minsk. În altar a fost laborator, iar uşile împărăteşti ale altarului au fost pe post de uşi de birou şi cu toate acestea clădirea arată exact ca atunci când a fost construită.

Universitatea din Cernăuţi a purtat, iniţial, numele lui Franz Joseph, iar limba de bază era germana, existând şi departamente pentru limbile română şi ucraineană. După 1918, Universitatea din Cernăuţi a primit numele lui Carol I, fiind una dintre universităţile cele mai importante ale României Mari. Odată cu trecerea sub stăpânire sovietică, Mitropolia Bucovinei a fost desfiinţată, iar întregul edificiu a revenit universităţii. Din 1989, instituţia de învăţământ superior poartă numele lui Iuri Fedkovici, un scriitor ucrainean din secolul al XIX-lea, originar din Bucovina.