Sucevean cu schizofrenie din 1982, lăsat fără indemnizaţia de handicap

Un sucevean în vârstă de 59 de ani, bolnav de schizofrenie de peste 30 de ani, a rămas fără indemnizaţia de persoană cu handicap deoarece Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap de sub autoritatea Consiliului Judeţean Suceava a considerat că adeverinţa medicală eliberată de medicul specialist, suplimentar faţă de referatul medical impus de lege, nu este suficientă pentru a-şi dovedi boala.

Bărbatul a fost internat pentru prima dată într-un spital de psihiatrie la vârsta de 27 de ani, din 18 octombrie 1982 până în 12 ianuarie 1983, la Burdujeni. Din 1983 a fost constant în observaţia psihiatrilor, fapt dovedit de fişa medicală de la spital. Cât timp boala i-a permis, bărbatul a şi lucrat, după cum afirmă chiar el, „la IFA, la troleibuze şi la Cooperativa Constructorul”, dar odată cu agravarea afecţiunii psihice a fost pensionat, iar acum are o pensie de invaliditate de 670 de lei.

În ultimii trei ani a avut şi indemnizaţie de persoană cu handicap. „Prima dată când iau pensia îmi cumpăr medicamentele, că astea sunt cele mai importante. 300 de lei mă costă în fiecare lună”, ne-a spus omul.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut s-a prezentat, conform legii, la reevaluare şi surpriză: comisia a considerat că nu întruneşte condiţiile pentru a fi încadrat cu un grad de handicap. Documentele medicale nu au mai fost suficiente.

Contactat, medicul specialist psihiatru care îl are acum în evidenţă, dr. Irina Bălăuţă, ne-a declarat că pacientului i s-a cerut documentul original care atestă internarea de acum 31 de ani. „I-am eliberat pacientului o adeverinţă cu semnătura şi parafa mea şi ştampila Spitalului Judeţean, adeverinţă trecută prin oficiul juridic al spitalului, care atestă data internării şi a fişei pe care o are la noi, dar nu i-a fost luată în consideraţie. I s-a spus că îi trebuie documentul original, internarea. Dacă noi putem confirma că pacientul a fost internat şi diagnosticul, ce vor să vadă pe un bilet de ieşire din spital din 1982?!”, a spus dr. Bălăuţă, care a mai precizat că nu este primul caz în care comisia a procedat astfel în ceea ce-i priveşte pe pacienţii cu afecţiuni psihice.

„Au zis că eu am şi pensie de boală, că-mi ajung banii”

„Au zis că eu am şi pensie de boală, că-mi ajung banii. Mi-am dat seama că nu vor să-mi dea”, ne-a spus bărbatul. Întrebat de ce nu a făcut contestaţie în cele 30 de zile prevăzute de lege, el ne-a spus că de la comisie i s-a spus să aştepte răspunsul şi el s-a gândit că o să-i vină prin poştă. Mult după cele 30 de zile a mers la comisie să întrebe rezultatul şi a aflat că nu va mai primi indemnizaţia de handicap.

Referitor la acest caz, preşedinta Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap Suceava, dr. Ioana Solcan, şi secretara comisiei, Mihaela Nacu, ne-au spus că este posibil să fie vorba despre o greşeală, de înţeles din cauza numărului mare de dosare care trebuie evaluate, şi au invitat pacientul din nou la comisie, în cursul acestei săptămâni. Ele insistă în continuare că la comisie pacientul trebuie să prezinte documente originale care atestă debutul bolii, interpretând în acest sens o adresă a Direcţiei de Protecţie a Persoanelor cu Dizabilităţi.

Potrivit acestei adrese, diagnosticul de retard mental se diferenţiază de alte boli mentale prin aceea că se stabileşte înainte de 18 ani, „fapt atestat prin existenţa documentelor medicale de la acea dată”. Competenţa diagnosticului, însă, revine medicului specialist, nicidecum comisiei de evaluare, deci medicul specialist care întocmeşte referatul este cel care trebuie să aibă acces la aceste documente. Mai departe, adresa forului superior arată clar că „evaluarea complexă (n.r. - adică ceea ce face comisia) este axată pe deficitul funcţional evaluat în baza referatului medical de specialitate şi pe capacitatea funcţional adaptativă a persoanei - evaluarea gradului de autonomie personală, socială şi psihocognitivă a persoanei”.

Pentru comisiile de la Suceava toate diagnosticele sunt suspecte, din start

Doar pentru încadrarea într-un grad de handicap auditiv sunt necesare acte care să fie eliberate la data debutului afirmat, care pot atesta direct sau indirect debutul hipoacuziei înainte de vârsta de 26 de ani. Tot în adresa transmisă de la Bucureşti se mai precizează că „activitatea fiecărui specialist nu poate fi supervizată decât tot de către o persoană care are aceeaşi pregătire (din punct de vedere ştiinţific - Colegiul Medicilor, Colegiul Psihologilor sau Colegiul Asistenţilor Sociali, iar din punct de vedere metodologic, de specialiştii Comisiei Superioare). Din aceste motive, orice decizie pe care o ia un specialist în activitatea de evaluare este realizată cu deplină responsabilitate”.

Din cele prezentate, cele două comisii de evaluare de la Suceava au înţeles că trebuie să ceară mai departe tuturor pacienţilor documente privind debutul bolii. Juriştii independenţi pe care i-am consultat sunt de părere că pacienţii ajung la comisie cu diagnosticul pus de un medic specialist, iar în cazul în care comisia are dubii asupra corectitudinii diagnosticului poate să-l conteste la Colegiul Medicilor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, ieri, că a cerut secretarului judeţului, Petru Tănasă, să solicite de la Direcţia pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi precizări exacte cu privire la documentele pe care trebuie să le aducă pacienţii la comisie şi asupra bazei legale a solicitării ca toţi pacienţii să prezinte acte medicale suplimentare referatului semnat de medicul specialist.