Şedinţă cu scântei la Asociaţia 33, din Burdujeni

Aproape 300 de proprietari din cadrul Asociaţiei 33 Burdujeni s-au întrunit joi seară pentru a lua decizii referitoare la membrii conducerii asociaţiei, salarizarea acestora, dar şi pentru a li se da socoteală de folosirea banilor lor.

Dacă la adunarea generală de anul trecut şedinţa s-a finalizat prin intervenţia Poliţiei, nici acum nu a lipsit mult ca şedinţa de asociaţie să degenereze într-un conflict de proporţii, ranchiune personale, nemulţumiri adunate de-a lungul timpului, dar şi spirite încinse de băutură confruntându-se în întâlnirea respectivă, la care o bună parte din problemele discutate nu au putut fi auzite de cei din sală din cauza strigătelor unora.

Asociaţia 33 nu este doar a doua asociaţie ca mărime din municipiul Suceava, având în administrare peste 1.400 de apartamente, dar este una din cele mai dificile, dacă nu chiar cea mai dificilă din oraş, numai datoriile către Termica şi ACET cumulând peste 20 de miliarde de lei vechi, la finele lunii ianuarie 2014. Asta în condiţiile în care anul trecut s-au făcut eforturi mari pentru reducerea datoriilor către furnizori, astfel încât locatarii blocurilor din asociaţie nu au mai fost lăsaţi nici fără apă rece, nici fără căldură sau apă caldă, cum s-a întâmplat în anii precedenţi.

Cu mari eforturi, şedinţa a avut loc până la urmă, ca într-o piesă de teatru, cu răsturnări de situaţie, demascări, acuzaţii şi alte situaţii tensionate, în care cel care striga mai tare reuşea să-şi impună punctul de vedere.

Salarii încasate ilegal, dar legalizate de votul proprietarilor

Unul dintre cele mai tensionate momente ale serii a fost cel în care un membru al comisiei de cenzori s-a ridicat în picioare, cerând mulţimii să nu aprobe raportul de venituri şi cheltuieli al asociaţiei, pentru că cei din conducerea asociaţiei au tras foloase necuvenite.

Mai exact, preşedintele de asociaţie, Dumitru Matei, a fost acuzat că a încasat un salariu mai mare decât cel aprobat în Adunarea Generală de anul trecut – de 50 de lei/lună.

Cei din conducerea asociației au recunoscut că, din august 2013, iar apoi din septembrie 2013, prin decizia Comitetului executiv, indemnizația președintelui a fost stabilită la 600 de lei, respectiv 1.000 de lei.

„Cine vine să piardă ore în şir zi de zi, să-şi bată capul cu sute de probleme ale asociației, să îşi asume responsabilități pentru 1.400 de apartamente, pentru 50 de lei lunar? Cine vrea e poftit să ocupe această funcţie”, a spus unul dintre membrii conducerii asociaţiei, argumentele invocate de el făcându-i chiar şi pe cei mai vehemenţi contestatari să tacă, mai ales când celor din sală le-au fost date exemple de alte asociaţii din oraş, mult mai mici, chiar şi cu câteva scări de bloc, în care preşedinţii de asociaţie au indemnizaţii cuprinse între 500 şi 2.200 de lei lunar.

În cele din urmă, prin votul majorităţii, indemnizaţia acestuia a fost stabilită tot la 1.000 de lei net, cât hotărâseră şi cei din Comitetul executiv, dar au fost şi propuneri de 1.500 sau chiar 2.200 de lei.

Cu toate că oamenii au decis că preşedintele de asociație merită banii respectivi, nu doar 50 de lei, simbolic, acesta va fi tras la răspundere de Primăria Suceava.

„De luni vom declanşa un control la Asociaţia 33 şi banii primiţi necuvenit vor trebui să fie returnaţi”, a spus Mihai Hanceriuc, reprezentantul Primăriei Suceava, care a precizat că singurii care pot decide indemnizaţia preşedintelui sunt proprietarii, prin Adunarea Generală.

Tot proprietarii pot decide însă şi ca diferenţa de bani să nu fie restituită, aşa cum s-a şi întâmplat la alte asociaţii din Suceava, unde s-a considerat că preşedinţii de asociaţie meritau să fie mai bine plătiţi pentru serviciile prestate.

Salarii reduse la femeile de serviciu

Dacă la restul membrilor conducerii asociaţiei salariile au fost menţinute la nivelul celor anul trecut, când au fost reduse la mai puţin de jumătate faţă de cât se încasa anterior în unele cazuri, o lovitură grea au primit-o femeile de serviciu din asociaţie. Acestea, nouă la număr, încasau câte 900 de lei net, lunar, dar prin decizia proprietarilor, care au considerat că dau prea mulţi bani pentru această activitate, salariul acestora a fost stabilit la cel minim pe economie – 850 lei brut, încât, după plata impozitelor, le rămân în mână puţin peste 600 de lei.

Voinţa proprietarilor a decis ca asociaţia să nu constituie nici fond de reparaţii, nici fondul de rulment, încât orice problemă care apare pe domeniul comun (ex. subsolul blocului) va trebui remediată pe banii celor direct afectaţi, prin strângerea sumelor necesare.