„Valori naţionale cuprinse în creaţia Mitropolitului Bartolomeu Anania”, manifestare spirituală şi culturală la USV

Simpozionul „Valori naţionale cuprinse în creaţia Mitropolitului Bartolomeu Anania”, ediţia I, desfăşurat ieri, la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, s-a dovedit a fi o manifestare spirituală şi culturală, care a reunit oameni de cultură din mai multe zone ale ţării.

Cuvântul de deschidere în cadrul simpozionului l-a avut ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților (care este preşedinte de onoare al Comitetului ştiinţific care a avizat lucrările ce au fost prezentate la simpozion), după ce a rostit rugăciunea „Împărate ceresc”, „pentru că printre valorile naţionale este şi rugăciunea”, după cum a spus Sfinţia Sa.

„În ţara noastră românească, nici pământul agricol nu-l vindem la străini...”

„Puţin am apucat din programa analitică a vremurilor în care s-a născut şi s-a realizat acest om, marele Mitropolit al Transilvaniei, Părintele Bartolomeu Anania. Trăim într-o epocă pe care o cunoaşteţi mai bine decât mine, epoca globalizării, după ce am trecut prin epoca internaţional-socialismului, spre comunism. Globalizarea este o altă faţetă a internaţionalismului. (...) Naţionalism, naţionalul ne duc cu mintea şi inima la ce este specific fiecărei persoane, fiecărei obşti mai mici sau mai mari, fiecărui popor”, a spus Arhiepiscopul Sucevei.

La finalul cuvântului său, ÎPS Pimen a dat citire unui imn: „Voinţa neamului”, de Ioan Neniţescu: „În ţara noastră românească vrem înşine stăpâni să fim, / Şi stăpânirea ţării noastre cu nimenea s-o împărţim”. Sfinţia Sa a făcut un comentariu după primele versuri: „în ţara noastră românească, nici pământul agricol nu-l vindem la străini... Străinii nu vând pământul ţării lor, cum ne obligă Uniunea Europeană”, după care a continuat cu versurile: „Şi nu vrem noi, românii, fruntea în veci la nimeni s-o plecăm, / Şi din moşie nici o palmă, o unghie să n-o lăsăm. / Nu vrem să închinăm popoare sub mândru sceptru românesc / Ci să trăim din viaţa noastră şi dreptul nostru strămoşesc. / Nici la răpiri ne zboară dorul, dar vai! acelui ce-a-ndrăzni / Ştirbiri moşiei a ne face… El cu viaţa va plăti! / Căci pe moşia cea străbună vrem înşine stăpâni să fim / Şi stăpânirea ei cu nimeni nu cugetăm s-o împărţim”.

„O personalitate a culturii române, o figură emblematică”

Rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, a salutat iniţiativa desfăşurării simpozionului în „singura universitate românească a Bucovinei – USV”, în timp ce prof. univ. dr. Mircea Diaconu a spus despre Mitropolitul Bartolomeu Anania că a fost „o personalitate a culturii române, o figură emblematică, iar existenţa sa este o efigie, o imagine în efigie a chiar existenţei naţiunii române, pentru vreme de câteva decenii bune”. Prof. dr. Mircea Diaconu a adăugat că Mitropolitul Bartolomeu Anania a fost „nu numai martorul, ci şi mărturia unor vremuri peste care neamul nostru a trecut. Un reper al valorilor, Mitropolitul  Bartolomeu Anania mărturisea, într-un loc, că <valorile în care cred sunt Dumnezeu, neam, patrie>.”

Moderatorul manifestării a fost conf. univ. dr. Sabina Fînaru, care a făcut o prezentare în detaliu a vieţii marelui Mitropolit Bartolomeu Anania (n. 1921 – d. 2011), un distins om de cultură, apărător al tradiţiei ortodoxe româneşti şi un mare patriot care şi-a dedicat viaţa slujirii lui Dumnezeu şi slujirii culturii româneşti. În 1958 a fost condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică, pentru "uneltire contra ordinii sociale" şi închis la Jilava, Piteşti şi Aiud. A fost eliberat după şase ani şi două luni, în 1964, prin decret general de graţiere. Opera de căpătâi a fostului mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, rămâne Sfânta Scriptură, pe care a tradus-o integral.

„Memoria fostului Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului este vie, este o memorie care pe mulţi îi încarcă”

Conferinţe

Participanţii la simpozion au putut să urmărească şi filmul „Mărturisire într-un loc de dureroasă aducere aminte (Glăsuire - Bartolomeu Anania la Închisoarea Gherla)” – regizor Grigore Ilisei, dar şi prezentările făcute de Cristian Valeriu Hadji-Culea, directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași – „Greul Pământului”, Jan Nicolae, preot lector dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia – „Terra eucaristică: Hristos, vița cea adevărată și vinul adevărului în abordarea lui Bartolomeu Anania”, Ștefan Iloaie, preot prof. dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca - „Curăţia morală a omului şi a neamului în concepţia Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania”, Monahia Elena Simionovici, muzeograf Mănăstirea Voroneţ – „Valeriu Anania: Cerurile Oltului”.

Lansare de carte

În cadrul simpozionului a avut loc şi o lansare de carte: Aurel Sasu, prof. univ. dr. critic și istoric literar - lansarea volumului: „Misterele orientale și creștinismul” (primul din seria recuperărilor din Arhiva Mitropolitului Bartolomeu). Recenzia cărţii a fost făcută de prof. univ. dr. Mircea Diaconu, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, de Vasile G. Dâncu, poet, director al Editurii Eikon, şi de Jan Nicolae, preot lector dr. Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

Momentele artistice au fost susţinute de Corul Seminarului Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei” Suceava, dirijor preot prof. Lucian Ionuţ Tablan Popescu, şi Grupul folk „Symbol” al Colegiului de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava, condus de prof. Valentin Ianoș.

Slujbă de pomenire a ÎPS Mitropolit Bartolomeu Anania, la Mănăstirea Dragomirna