Războiul dintre administratorii judiciari de la Termica şi Primăria Suceava a consemnat un nou episod după ce pe rolul Tribunalului Suceava a fost înregistrată o nouă acţiune. Este vorba de un dosar în care Primăriei Suceava i se solicită să returneze în proprietatea societăţii de termoficare suprafaţa de 155,46 hectare de teren pe care s-a intabulat în cursul anului 2007.
Administratorii judiciari ai SC Termica SA, firmele MGA Insolvency SPRL Suceava şi SC Management Reorganizare şi Lichidare SPRL Iaşi, consideră că administraţia locală deţine fără temei cele 155,46 hectare de teren şi se prevalează în acţiunea înaintată în instanţele de judecată de o serie de documente, inclusiv Hotărâri de Consiliu Local, adoptate în 2009.
Potrivit actului de sesizare a Tribunalului, în 2009 Primăria Suceava era în proprietatea celor 155,46 hectare de teren. În paralel, Primăria avea de achitat către Termica Suceava subvenţii însumate în valoare de 700 de miliarde de lei vechi, iar pentru a stinge aceste datorii s-a trecut la compensarea sumelor respective cu terenurile aflate în proprietatea administraţiei locale.
Hotărârea de Consiliu Local Nr. 170 din 16 iulie 2009, a stabilit următoarele: „Proprietatea asupra terenurilor în suprafaţă totală de 1.554.636 mp va fi transferată de la Municipiul Suceava la SC Termica SA prin încheierea unui act în formă autentică, în baza hotărârii Consiliului Local şi hotărârii AGA de la SC Termica SA”.
În aceeaşi Hotărâre de Consiliu Local s-a mai stabilit că transferul urma să se realizeze după evaluarea terenurilor. În septembrie 2009, în Hotărârea de Consiliu Local Nr. 252, valoarea terenurilor a fost stabilită la suma de 670 de miliarde de lei vechi.
Trei luni mai târziu, în decembrie 2009, AGA de la Termica a acceptat această compensare.
Totuşi, administratorii judiciari ai SC Termica SA Suceava spun că, chiar dacă au fost urmaţi toţi paşii, terenurile nu au mai ajuns niciodată în patrimoniul societăţii, iar, în plus, a fost stinsă şi datoria de 700 de miliarde de lei vechi reprezentând subvenţii neachitate.
Ca argument suplimentar, administratorii judiciari de la Termica au adus şi un raport de control al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, respectiv Nota de constatare nr. 4879 din 3 aprilie 2013, prin care se menţionează că terenurile nu au intrat în posesia societăţii de termoficare, aşa cum era firesc.
Al doilea proces de anvergură între cele două părţi
Primăria Suceava a fost acţionată în instanţă de către administratorii judiciari ai Termica şi acum două luni. În acţiunea depusă la Tribunalul Suceava şi care are deja primul termen la începutul lunii februarie, administraţiei locale i se solicită suma de 933 de miliarde de lei vechi.
Documentul principal în baza căruia s-a făcut cererea de chemare în judecată este aceeaşi notă de constatare din 3 aprilie 2013 a Direcţiei Generale de Inspecţie Economico-Financiară din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava.
Totul a plecat de la nota de compensare nr. 75 din 31 martie 2010 şi despre care atât reprezentanţii Fiscului, cât şi administratorii judiciari consideră că s-a făcut în mod eronat.
La acea dată, între Primărie şi Termica s-a realizat compensarea sumei de 700 de miliarde de lei vechi. Această sumă era datorată de municipiul Suceava către SC Termica SA cu titlu de subvenţie pentru perioada 2006-2009 pentru producerea, furnizarea, distribuţia şi transportul agentului termic în municipiul Suceava. Compensarea urma să se realizeze cu aceeaşi sumă, 700 de miliarde de lei vechi, datorată de SC Termica SA către municipiul Suceava ca urmare a reducerii capitalului social al SC Termica SA, cu 700 de miliarde de lei vechi, conform HCL 340 din 22 decembrie 2009 a Consiliului Local Suceava.
Pentru a duce aceste procese cu administratorii judiciari, Primăria Suceava l-a angajat pe Sorin Rusu, decanul Baroului de Avocaţi Suceava. Acesta va primi pentru activitatea sa suma de 75.000 de lei, oferta cu care a venit fiind cea mai mică dintre cele depuse la Primăria Suceava.
(15 ian 2014, 12:10:44
"Schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii economico-financiare sau a produs o paguba unei autoritati publice sau unei institutii publice, se pedepseste cu nchisoare stricta de la un an la 5 ani.(2) Daca fapta prevazuta n alin. (1) a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea stricta de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.:"
Cam asta ar trebui sa pateasca prelipcenul infractor. Dar cum nesimtirea acestui personaj e maxima, ne va pune pe noi sa-i platim si avocatul. Incredibil....