Securitatea ceauşistă şi instrumentele sale, aduse în faţa sucevenilor la Muzeul de Istorie

Apariţia Securităţii ca instrument al dictaturii în timpul regimului comunist, cine au fost lucrătorii acestui aparat, cum se făceau educaţia şi propaganda, dosarul de cadre, filajul sau percheziţiile secrete sunt informaţii pe care le pot afla sucevenii cu ocazia unei ample expoziţii care va fi vernisată la Muzeul de Istorie Suceava, în data de 15 ianuarie, la ora 12.00.

Directorul Muzeului Bucovina, Emil Ursu, ne-a declarat, ieri, că este vorba despre o expoziţie organizată de Consiliul Naţional al Studierii Arhivelor Securităţii, care cuprinde 40 de panouri cu informaţii şi documente despre ceea ce a însemnat fosta Securitate. În data de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, muzeele pot fi vizitate gratuit; vizitatorii vor vedea ce a însemnat un dosar de urmărire, un dosar de reţea, dosarul de anchete şi penitenciar, reeducarea şi formarea „omului nou”, care erau modalităţile de urmărire informativă, ce a presupus colaborarea cu securitatea şi cum se făceau controlul şi cenzura secretă a corespondenţei.

Acţiunea „Cârtiţa” şi operaţiunea „Microfonul”

Alte capitole sunt dedicate momentului Berevoieşti 1990, manifestelor anticomuniste, mişcării de rezistenţă armată anticomunistă şi grupurilor de rezistenţă. Cu documente şi fotografii organizatorii aduc în faţa publicului acţiunea „Cârtiţa”, operaţiunea „Microfonul”, tehnica introducerii microfoanelor în locuinţe şi birouri, modul în care se făcea transcrierea convorbirilor şi valorificarea informaţiilor utile Securităţii, detalii despre anchete şi cum acţionau securiştii pentru „destrămarea anturajelor” pe care le considerau periculoase. Ultima secţiune se referă la frontieră drept „cale spre libertate” şi la represiunea din 1989.

Expoziţia rămâne la Suceava până în data de 9 februarie a.c. şi se doreşte a fi, potrivit organizatorilor, „un spaţiu de reflecţie în care publicul să aibă posibilitatea, pe de o parte, de a analiza dintr-o altă perspectivă datele trecutului recent, iar pe de alta, de a-şi reformula reprezentările individuale şi colective cu privire la Securitate şi comunism”.