A X-a ediţie a Târgului Mărului la Fălticeni

A X-a ediţie a Târgului Mărului a avut loc la sfârşitul săptămânii în Piaţa “Nada Florilor” din Fălticeni. Alături de producători de mere din Bazinul Pomicol Fălticeni – Rădăşeni, au fost prezenţi pomicultori din alte localităţi ale judeţului, dar şi producători de legume, apicultori, producători de material săditor, distribuitori de utilaje agricole, meşteri populari, producători de must, ţuică şi pălincă, dar şi membri ai Asociaţiei “Produs în Bucovina”, care au venit cu produse de panificaţie, preparate din lapte şi carne, bere de casă, produse de cofetărie. “La Fălticeni sărbătoarea recoltei este o sărbătoare a mărului pentru că acesta este produsul nostru tradiţional cu care ne mândrim şi pe care încercăm să-l scoatem cât mai mult în lume”, ne-a spus primarul Cătălin Gheorghe Coman.

Expoziţie cu cele mai frumoase mere

În cadrul expoziţiei de fructe, zece expozanţi au prezentat cele mai frumoase mere şi pere din recolta anului 2013. Alături de fructele producătorilor particulari din zona Fălticeni s-au aflat şi cele ale Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni şi o colecţie impresionantă de mere şi pere din soiuri vechi obţinute de Hildegard Strugariu Eisenhauer, pomicultoare din Solca.

“Producătorii din zona Fălticeni au venit cu mere pentru expoziţie şi pentru vânzare, pentru că însăşi denumirea manifestării este Târgul Mărului. Sunt 30 de membri ai asociaţiei prezenţi cu mere din diverse soiuri, Ionathan, Idared, Golden delicios, Generos, Florina, Wagner, Ionagold, Pinova, Rădăşeni, etc., trei dintre ei având şi sucuri făcute din merele din producţia proprie în fabricile proprii”, ne-a spus Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni – Rădăşeni.

Târgul de mere şi produse agroalimentare a fost deschis de prefectul Florin Sinescu, Alexandru Rădulescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Vasile Schipor, directorul DADR Suceava, Eugen Mogoş, directorul APIA Suceava, primarul Cătălin Coman, senatorul Ovidiu Donţu şi deputaţii Ioan Stan, Alexandru Băişanu şi Eugen Uricec. În cadrul vizitei la standuri, pe lângă prezentarea produselor şi a rezultatelor obţinute în acest an, mulţi dintre expozanţi şi-au spus şi problemele pe care le au în livezi, printre acestea numărându-se subvenţiile prea mici în comparaţie cu costurile de producţie, calitatea substanţelor folosite la combaterea dăunătorilor în livezi, problemele cauzate de fenomenele naturale şi desfacerea producţiei.

Necesitatea asocierii pomicultorilor

“Mărul de Fălticeni este în plină dezvoltare pentru că pomicultura câştigă din nou paşi importanţi şi cât mai multe suprafeţe de teren sunt plantate cu livezi în  zona Fălticeni. Sunt 50 de producători cu o suprafaţă de peste 300 de hectare care în acest  moment sunt pe rod. Important este ca aceşti privaţi să se asocieze, să găsim o formă în care acest produs să fie oferit pe piaţă în cantităţi mai mari, astfel încât marketurile să fie interesate de a prelua mere din această zonă. Mărul de Fălticeni este de calitate, produs într-o zonă propice, este un brand local care trebuie promovat”, ne-a declarat prefectul Florin Sinescu.

Secretul merelor de Fălticeni

Secretul calităţii merelor de Fălticeni a fost dezvăluit de dr. ing. Gheorghe Iacobuţă, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură.  “Secretul stă în munca celor care fac activitate în pomicultură, după aceea soarele şi nu în ultimul rând omul. Omul este  cel care înnobilează şi-l face ca mărul Golden să fie ca o fată blondă, Ionathanul să fie încă regele mărului, iar Idared-ul ca un frumos bujor românesc. Indicat este ca mărul să fie consumat în stare proaspătă. Este cunoscut faptul că cine consumă un măr pe zi nu merge la medic. Sucul este un produs extraordinar mai ales când este obţinut în condiţii normale, fără adaosuri, aşa cum mulţi dintre pomicultorii din zonă s-au orientat şi au ieşit pe piaţă cu un astfel de produs. Mărul se pretează foarte bine pentru uscare, tăiat felii, aşa cum se făcea cândva. Compotul ar trebui să fie nelipsit în perioada postului, gemurile, pelteaua sunt alte produse excelente din măr. Cel mai bun măr pentru plăcinte este Rădăşeniul, soi care este recomandat şi diabeticilor alături de Renet. Pe ultimul plan este produsul bahic. Deşi este bun, trebuie respectată limita bunului-simţ şi a normalul”, ne-a spus Gheorghe Iacobuţă.

Mere la doi lei kilogramul

Anul acesta, la Târgul mărului au fost mere pe alese, din diverse soiuri şi la preţuri negociabile variind între 2 lei şi 2,5 lei. Numărul mare de tratamente care au fost necesare datorită precipitaţiilor căzute o lungă perioadă de timp în această vară au dus la creşterea cheltuielilor pe un hectar de livadă. Temperaturile ridicate din perioada de înflorire au făcut ca polenizarea să nu fie făcută corespunzător, ceea ce a dus la o productivitate mai scăzută. Chiar şi în aceste condiţii, pomicultorii spun că au păstrat şi marea majoritate că au redus preţul faţă de anul trecut, pentru că vor în primul rând să-şi vândă marfa pentru a-şi achita cheltuielile de peste an, iar cei fără depozite cu instalaţii de climatizare au luat în calcul avertizările meteorologilor şi vând fructele pentru a nu le îngheţa în depozit. Un alt pericol care ameninţă preţul la fructele autohtone în primăvară este importul masiv de mere din ţările Uniunii Europene, dar şi din Ucraina. 

De la Mihai Fântânaru am aflat că cel mai bine se vând merele din soiul Golden. „Goldenul este un soi mondial lansat de negustori, oamenii s-au învăţat cu acest soi şi este căutat pentru că se păstrează bine şi pentru gustul său”, a precizat pomicultorul.

Într-un an bun, producţia pe un hectar de Golden, livadă olandeză irigată, este de 65 de tone de mere extra şi calitatea I, dacă sunt făcute lucrări tehnologice de foarte bună calitate.

Problemele pomicultorilor, discutate la seminar

Printre temele abordate în cadrul seminarului desfăşurat în sala multimedia a Colegiului Tehnic “Mihai Băcescu” s-au numărat extinderea programului antigrindină şi modalitatea în care mărul de Fălticeni poate ajunge la elevi în cadrul Programului guvernamental lapte – corn – măr. Răspunsurile au venit de la vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Rădulescu, care a spus că sunt făcute deja câteva demersuri pentru ca programul antigrindină să fie extins şi în judeţul Suceava. Pentru ca mărul de Fălticeni să ajungă în şcoli, vicepreşedintele Alexandru Rădulescu le-a recomandat pomicultorilor să se asocieze şi să participe la licitaţia care va fi organizată de Consiliul Judeţean. 

Subvenţiile pentru pomicultură şi programul de conversie şi reconversie au constituit temele de discuţie cu Eugen Mogoş, directorul APIA Suceava. Şeful APIA le-a spus pomicultorilor că subvenţia maximă va fi acordată pentru suprafeţe de teren cuprinse între 5 şi 50 de hectare, motiv pentru care este necesară asocierea celor cu suprafeţe mici.

Folk şi folclor

Târgul de mere şi produse agroalimentare de la Fălticeni a mai inclus spectacole folclorice, care au avut loc în cele două zile începând cu ora 13,00, dar şi două seri de muzică folk.  Pe scena din Piaţa “Nada Florilor” au evoluat, de la ora 19,00, foşti membri ai cenaclului „Flacăra”, cum ar fi Vasile Mardare, Cristian Buică, Andrei Păunescu, Victor Socaciu, Magda Puşkaş, Mădălina Amon, Eugen Avram, Vasile Şeicaru şi laureaţii Festivalului Naţional Concurs de Folk pentru Tineret “Nada Florilor”.