Un cultivator a riscat şi a dat lovitura cu 270 de hectare de sfeclă de zahăr

Un arendaş din satul Grigoreşti, comuna Siminicea, care a cultivat în acest an peste 1.000 de hectare de teren în trei comune ale judeţului, a reuşit să obţină un „munte” de sfeclă de zahăr după ce a cultivat 270 de hectare. Suprafaţa este foarte mare dacă luăm în calcul că în tot judeţul, în acest an, conform datelor contabilizate de Direcţia Agricolă Suceava, s-au cultivat 871 de hectare cu sfeclă de zahăr. Cultura sfeclei de zahăr a fost un mare pariu în condiţiile în care necesită investiţii mari şi este foarte pretenţioasă la secetă, dar şi la dăunători.

A renunţat în mare parte la culturile tradiţionale

Ilie Tipa a arendat suprafeţe de teren în comunele Adâncata, Siminicea şi Hânţeşti, de la aproximativ 2.000 de localnici. După ce în anii anteriori nu a obţinut profitul dorit, în 2013 nu a mai cultivat, din culturile clasice, decât porumb, renunţând total la cartof sau grâu. În rest şi-a însămânţat terenurile cu rapiţă, orzoaică, floarea-soarelui, legume şi sfeclă de zahăr. Cel mai mult a investit însă în ultima cultură.

„Este, fără îndoială, cea mai mare suprafaţă cu sfeclă de zahăr care a fost lucrată în acest an an în judeţ, iar în zona în care cultiv eu nu s-a mai pus atât de multă sfeclă de zahăr dinainte de Revoluţia din 1989”, a precizat Ilie Tipa.

Ilie Tipa a riscat şi a câştigat. 2013 a fost un an bogat în precipitaţii, iar tratamentele cu erbicid au dat rezultatele dorite.

„Secretul, dacă putem spune aşa, este tehnologia culturii şi folosirea de utilaje de ultimă generaţie. Sau, altfel spus, contează foarte mult omul, soiul şi gunoiul”, a explicat Ilie Tipa.

Sfecla, recoltată în şapte zile, în care s-a lucrat non-stop pe combină

Săptămâna trecută, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe cele 270 de hectare. Totul s-a întâmplat în doar şapte zile, prin folosirea unei combine de recolat sfeclă de mare capacitate, de ultimă generaţie, închiriată de la un fermier din Cajvana.

„Timp de şapte zile combina a fost pe ogor, la recoltat, non-stop. Au fost trei băieţi care au lucrat în schimburi de câte opt ore pe zi”, a explicat Ilie Tipa cum de s-a putut lucra atât de repede. El a ţinut să le mulţumească celor trei tineri care au fost de acord să lucreze într-un asemenea ritm: Nicu Jucan, Gheorghiţă Buleu şi Cătălin Şoldan, toţi din Cajvana.

Ilie Tipa susţine că a obţinut o producţie medie de peste 55 de tone la hectar. Marele avantaj al culturii sfeclei de zahăr este că piaţa de desfacere este asigurată de Agrana Roman, o societate care preia de pe câmpul cultivatorului sfecla de zahăr.

Pentru că anul 2013 a fost unul bun, cultivatorul, care în trecut a avut un conflict de proporţii cu o parte dintre arendaşi, a stabilit ca cei care i-au dat teren să primească, la alegere, 400 de kilograme de grâu, 50 de kilograme de zahăr sau 40 de litri de ulei de floarea-soarelui la hectar.