Descoperiri arheologice la Todireşti

La sfârşitul campaniei de săpături arheologice din localitatea Todireşti (punctul „La Nuci”), campanie care s-a încheiat zilele trecute, arheologul dr. Mugur Andronic ne semnalează o serie de descoperiri interesante.

Situl arheologic cu cele mai multe locuinţe cercetate din jumătatea răsăriteană a Europei

La Todireşti s-au desfăşurat până acum (cu începere din anul 1988) şapte campanii arheologice. Au fost cercetate trei niveluri de locuire, unul din Hallstatt (prima epocă a fierului - veche de circa trei milenii) şi două din secolele IV-VI d.Hr., perioadă deosebit de importantă pentru formarea poporului român, când în această zonă au sosit mai întâi vizigoţii şi apoi slavii, după anul 500.

Au fost descoperite în această zonă urmele a peste 50 de locuinţe, ceea ce face din acest loc situl cu cele mai multe locuinţe cercetate din jumătatea răsăriteană a Europei.

În situl de la Todireşti s-au descoperit de-a lungul anilor vestigii ceramice şi unelte din silex aparţinând culturii Cucuteni, veche de circa 6.000 de ani.

În prezent, dr. Mugur Andronic, autorul cercetării, este pe cale să finalizeze monografia arheologică a acestui sit.

Un cuptor masiv, din bolovani de râu rulaţi şi lespezi

În cursul ultimei campanii de săpături s-au descoperit urmele a şase locuinţe; una din prima epocă a fierului, deci dinaintea dacilor, patru din perioada de coabitare a lor cu vizigoţii (cultura Sântana de Mureş, în principal datată în secolul IV) şi una post-500 d.Hr., de epocă slavă, adâncită cu circa 80 cm în sol, cu laturi de până la patru metri şi dotată cu un cuptor masiv, din bolovani de râu rulaţi şi lespezi care provin din albia pârâului Pietroasa, din apropiere.

Interesant este faptul că, după distrugerea aşezării şi după ce groapa a fost acoperită natural (poate după 4-5 secole), cineva a răscolit în mare parte bolta fostului cuptor, în căutarea unor obiecte preţioase care-ar fi putut fi ascunse acolo.

Drept urmare, aproape jumătate din întreaga cantitate de piatră a fost dizlocată şi aruncată spre centrul fostului spaţiu locuit, dar nu pe fosta podea, ci pe un strat de pământ de umplutură, gros de circa 30 cm, conţinând cenuşă, cărbuni şi mici fragmente de lut ars provenind de la lutuiala (arsă) a foştilor pereţi.

Una dintre cele mai importante probleme este datarea cât mai exactă

O descoperire cu totul deosebită este cuptorul exterior, cu boltă din carcasă de nuiele lutuite, cuptor de mari dimensiuni, unicat în aria de răspândire a culturii Sântana de Mureş-Cerneahov (din centrul Transilvaniei şi până la Nipru).  

Desigur, aşa cum spune dr. Mugur Andronic, una dintre cele mai importante probleme ale acestui şantier arheologic de referinţă din România este datarea cât mai exactă efectuată în laboratoare specializate.

De aceea el a recoltat o cantitate de cărbune din această ultimă aşezare în scopul unei astfel de datări (care să fie finanţată de Muzeul Bucovinei) care ar putea lămuri controversata problemă a debutului migraţiei slavilor în spaţiul românesc.