Printează articolul
Trimite e-mail
Miercuri, 9 octombrie, Auditoriumul „Joseph Schmidt” a găzduit festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ştefan cel Mare” jurnalistului Alexandru Mironov. Nicicând auditoriumul universităţii nu a fost mai plin. Cadre universitare, decani, studenţi şi elevi, peste 250 la număr, au fost prezenţi la eveniment.
Ceremonia prilejuită de acordarea titlului a fost prezidată de prof. univ. dr. ing. Valentin Popa – rectorul USV, prof. univ. dr. ing. Dorel Cernomazu, prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, conf. univ. dr. Liviu Popescu – preşedintele Senatului USV, prof. univ. dr. ing. Romeo Ionescu – decanul Facultăţii de Inginerie Mecanică Mecatronică şi Management şi prof. univ. dr. ing. Gheorghe Pentiuc – decanul Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor.
Distincţia i-a fost acordată lui Alexandru Mironov pentru modul în care a ştiut să se implice în viaţa civică şi în societate, pentru meritele deosebite în domeniul publicistic, pentru susținerea cercetării românești prin opera sa enciclopedică de popularizare a științei și pentru sprijinul acordat tinerilor inventatori și cercetători.
Mironov este cel mai vehement avocat al cuceririlor ştiinţifice şi tehnice
Laudatio a fost citit de rectorul USV – Valentin Popa, care a afirmat despre Mironov că este cel mai vehement avocat al cuceririlor ştiinţifice şi tehnice.
„Toţi cei care îşi dăruiesc energia fizică şi spirituală pentru binele comunităţii merită admiraţia şi preţuirea noastră, iar obligaţia noastră morală este de a recompensa aceste merite. Avem onoarea de a primi în mijlocul nostru o personalitate a lumii publicistice naţionale şi internaţionale, un realizator de emisiuni, scriitor şi traducător, jurnalist de ştiinţă”, a spus Valentin Popa. Potrivit acestuia, ceremonia reprezintă un moment notabil în viaţa instituţiei, ea fiind posibilă la propunerea Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor.
Rectorul USV a realizat o incursiune în biografia lui Alexandru Mironov, punctând realizările acestuia din întreaga sa activitate ca jurnalist, premiile obţinute de-a lungul anilor şi modul său unic de a prezenta românilor cuceririle tehnice mondiale din toate domeniile ştiinţei şi culturii.
Mironov: „Am spus poveşti despre felul în care străluceşte creierul lumii”
Mironov a ţinut o prelegere despre ştiinţă şi învăţământ în secolul 21 şi a povestit despre munca de jurnalist de ştiinţă.
Despre festivitate, Alexandru Mironov a afirmat că „acesta este unul dintre cele mai surprinzătoare lucruri din viaţa mea, nu mă aşteptam ca un jurnalist de ştiinţă să aibă o acoladă atât de mare din partea mediului universitar”.
Acesta a spus că el nu e om de ştiinţă, însă şi-a dorit foarte mult şi i-a invidiat adesea pe oamenii care fac cercetare. Însă pentru că l-a ajutat condeiul şi pentru că felul în care spune poveştile atrage, a început, de multă vreme, să povestească lumii despre aceşti oameni.
„Am spus poveşti despre felul în care străluceşte creierul lumii, eu spun poveştile laboratoarelor”, a afirmat Mironov.
Acesta a povestit despre rolul său în calitate de narator al întâmplărilor din ştiinţă, un narator care încearcă permanent să facă descoperirile din laboratoare să fie cât mai şarmante.
„Societatea umană trebuie condusă de cele mai bune minţi ale ei. Îmi doresc o dictatură a universităţilor pe planetă. Profesorii universitari să ne spună ce e bine, ce nu, să construiască potecile prin care să mergem mai departe. E nevoie de ieşirea în faţă a creierelor bune, nu există bariere pentru marile creiere”, a spus jurnalistul.
La final, Mironov a lansat o invitaţie tuturor celor prezenţi, respectiv aceea de a contribui la civilizarea tehnică a României, „care înseamnă nu numai folclor, ci şi inginerie. Nu numai obiceiuri, stâne şi drumuri frumoase, ci şi paşi înainte care trebuie făcuţi”.
Peste 4.000 de articole ştiinţifice publicate şi peste 4.000 de emisiuni radio şi TV
Născut în 1942, în Vertujeni, Soroca, localitate atunci pe teritoriul României, actualmente pe teritoriul Republicii Moldova, Alexandru Mironov a urmat studiile preuniversitare la Iaşi şi Craiova, iar studiile universitare la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti. În perioada 1973-1976, în urma unui concurs, a devenit profesor de matematică în Maroc, în cadrul schimburilor guvernamentale. Aici, împreună cu alte cadre didactice din România, a ajutat la consolidarea învăţământului marocan prin implementarea de strategii didactice şi realizarea unor programe şi manuale, parte din ele utilizate şi acum în Maroc.
Începând din 1969 a realizat o activitatea simultană ca jurnalist de ştiinţă la radioul din Craiova şi în publicaţia regională „Înainte”. Experienţa acestei perioade a stat la baza unei cărţi inedite pentru acea perioadă în România - „Enigmatic, Pământul”. Cartea a fost multă vreme un best-seller şi o lucrare de referinţă privind locurile misterioase de pe pământ. În perioada 1979-1982, a desfăşurat o intensă activitate ca jurnalist de ştiinţă la publicaţia naţională „Ştiinţă şi tehnică”, singura care aducea în România informaţii despre cuceririle tehnice mondiale din toate domeniile ştiinţei şi culturii.
A avut curajul să lanseze un supliment al revistei, almanahul „Anticipaţia”, în care a publicat elemente de referinţă ale literaturii SF mondiale, a reuşit să păcălească vigilenţa organelor represive de la acea vreme şi, uneori, fără acordul editurilor internaţionale, imposibil de obţinut la acea vreme, a tradus şi a publicat sub pseudonim. Almanahul „Anticipaţia” a avut un succes enorm, ediţiile lui fiind aşteptate cu nerăbdare de tineri. În 1992, a devenit purtător de cuvânt al preşedintelui României, iar între 1992-1993 a fost consilier pe probleme de comunicare al preşedintelui României. În perioada 1993-1996 a fost ministru al Tineretului şi Sportului.
A reuşit să iniţieze câteva proiecte inedite („Şcoala pe roţi” – dotarea bibliotecilor din mediul rural cu cărţi, reviste de specialitate, computere), unele dintre ele evidenţiate de conducerea UNESCO Paris.
A făcut o muncă sistematică de căutare a fondurilor necesare continuării publicării revistelor „Ştiinţă şi tehnică”, „Gazeta matematică”, „Gazeta de fizică” şi a altor reviste de educaţie ştiinţifică. Din 2010 este senior editor la revista „Ştiinţă şi tehnică”.
Pe lângă o serie întreagă de lucrări şi publicaţii ştiinţifice, Alexandru Mironov a scris peste 25 de antologii şi almanahuri de SF - „Anatomia secundei” (2002), „Dialoguri pe lobul frontal al civilizaţiei omului” (2004), „În direct cu NASA” (2005).
A scris peste 4.000 de articole de ştiinţă şi a realizat peste 4.000 de emisiuni de radio şi TV.
