Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un profesor pensionar de limba şi literatura română din comuna Cornu Luncii, ajuns la vârsta de 76 de ani, cultivator pasionat de viţă-de-vie de aproximativ 30 de ani, s-a orientat de câţiva ani de zile spre soiurile nobile, pretenţioase, din rândul celor care se cultivă în zonele mai calde şi care, teoretic, nu se adaptează la condiţiile meteorologice mai aspre din judeţul Suceava.
Profesorul pensionar Virgil Ghiuţă, care a adunat numeroase articole pe această temă în revistele de specialitate, contrazice însă această regulă şi susţine că a aclimatizat mai multe soiuri nobile de viţă-de-vie pe cei 75 de ari de teren pe care îi lucrează la Cornu Luncii.
Soiul de viţă-de-vie cultivat în zona noastră, „acru şi toxic”
Profesorul pensionar, a cărui pasiune a devenit un mod de viaţă, ne-a explicat de ce a renunţat la soiul clasic de viţă-de-vie cultivat în această zonă nordică a ţării.
„Soiul cultivat în zona noastră este un hibrid toxic, un eşec. Demonstraţia este foarte simplă: dacă degustăm o boabă, pieliţa este foarte dulce şi aromată, cu caracter de soi, urmează un milimetru de must dulce, iar apoi, spre sâmburi, strugurele devine acru şi toxic”, îşi explică teoria Virgil Ghiuţă.
El ne-a explicat că a aclimatizat în ultimii ani la Cornu Luncii soiurile de Muscat Ottonel, soi cu funcţie mixtă, foarte bun ca fruct de masă şi fruct de vin, Muscat de Hamburg, Pinot noir, un soi foarte timpuriu, Merlot, şi regele vinului roşu, „puterea ursului”, Cabernet Sauvignon.
Încălzirea globală şi tehnologia modernă
„Sunt soiuri pe care le-am aclimatizat, le-am obişnuit cu zona noastră umedă şi răcoroasă. Sunt soiuri timpurii care se pot consuma din jurul datei de 15 august, iar la această dată strugurii sunt deja culeşi”, ne-a explicat Virgil Ghiuţă, în timp ce ne-a prezentat terenul cu viţă-de-vie de la Cornu Luncii.
Deşi, acum, în 2013, avem parte de temperaturi foarte scăzute pentru luna octombrie, sucevenii care vor să obţină vinuri de calitate trebuie să profite de creşterea temperaturilor multianuale, din ultimii zeci de ani, susţine Ghiuţă.
„Putem profita de acesta argument foarte important al încălzirii globale. Suntem la limita nordică de cultură a viţei-de-vie, însă se realizează cel puţin 3.200 de grade de temperaturi utile pe an, ceea ce viei îi convine de minune”, explică Ghiuţă, cu referire la zona extramontană a judeţului Suceava.
El a garantat că, dacă se respectă tehnologia modernă, nu se poate da greş cu aceste soiuri nobile, chiar şi în această zonă de nord a ţării. Tehnologia modernă este esenţială, a explicat profesorul. Aşa se face că una dintre camerele din locuinţa sa a devenit un soi de bibliotecă, cu reviste şi cărţi de specialitate.
Profesorul vrea să răspândească soiurile în Suceava, fără pretenţii financiare
Pentru că viticultura este în primul rând o pasiune pentru el, profesorul pensionar vine şi cu o ofertă pentru cei care ar vrea să-i calce pe urme.
„Pot oferi celor interesaţi butaşi de viţă-de-vie gratuit, vreau să trăiesc ziua când aceste soiuri nobile vor prinde contur în judeţ. Când circul prin comunele din zona Fălticeni văd adesea dealuri goale, pe care abia mai pasc turme de oi. Cele cu expunere sudică ar trebui luate în considerare, băgate într-un proces de tasare şi plantate cu viţă-de-vie, însă nu cu soiul toxic majoritar în Suceava. Trebuie ţinut cont şi de faptul că viţa-de-vie are rol de fixare a terenului”, a îndemnat Virgil Ghiuţă.
Deşi a ajuns la o vârstă destul de înaintată, bărbatul se poate lăuda cu o vitalitate mult peste medie. Dovadă în acest sens este că lucrează singur cei 75 de ari de teren pe care îi are în proprietate.
Pe lângă vie, acesta a cultivat legume, are o mică livadă de meri, dar şi o suprafaţă de arbuşti de Goji. Goji este un fruct foarte sănătos, o adevărată „minune” la capitolul produse naturale eco şi bio. Fructul de Goji reface tonusul în cazul indispoziţiilor fizice şi psihice, din frunzele fructului se face salată, iar din rădăcini ceai.
( 4 oct 2013, 13:45:08