Printează articolul
Trimite e-mail
Aproape cinci sute de tineri s-au adunat, ieri dimineaţă, în corpul A al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. Conform cifrelor oficiale, la evenimentul de la Suceava au participat 480 de persoane în căutarea unui serviciu, care au avut la dispoziţie o ofertă de 177 de posturi. Oarecum surprinzător, cei mai mulţi dintre tineri nu s-au arătat prea interesaţi de locurile de muncă oferite, care de altfel nici nu au fost foarte variate. Aşa s-a ajuns ca la un moment dat cel mai aglomerat birou să fie cel la care organizatorii de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava vizau carnetele de şomaj ale tinerilor.
Tinerii cu studii medii se angajează mai greu decât cei cu studii superioare
Cele mai multe dintre locurile de muncă oferite la bursa de ieri din municipiul Suceava au fost pentru absolvenţii de studii medii. Şi cei mai mulţi dintre tinerii prezenţi erau din rândul celor cu studii medii.
Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM Suceava, a declarat: “Marea majoritate a absolvenţilor care au participat la bursă sunt cei cu studii medii, cei cu studii superioare au, se pare, o plajă mai mare de alegere în ceea ce priveşte un loc de muncă şi îşi găsesc mai uşor un serviciu. Tinerii cu studii medii s-au oprit în general la partea de agent vânzări, distribuţie, comerţ, un avantaj mare fiind pentru cei care au permis de conducere”.
La bursa absolvenţilor din municipiul Suceava au fost foarte multe oferte de la restaurante care căutau ospătari, bucătari sau barmani, de la firme din domeniul asigurărilor sau din domeniul vânzărilor. Dintre meserii, multe oferte erau pentru ingineri în diferite domenii şi pentru şoferi. Totuşi, per ansamblu, oferta nu a fost una pe cât de variată s-ar fi dorit, după cum au admis şi organizatorii.
De ce se angajează greu tinerii
Mirela Adomnicăi, directorul AJOFM Suceava, a explicat de ce îşi găsesc tinerii greu un loc de muncă: „Am sesizat că pretenţiile din partea angajatorilor au început să crească, având în vedere că există o criză a locurilor de muncă. Aceştia îşi permit să impună nişte criterii mult mai selective şi severe, iar pe de altă parte am sesizat o anumită naivitate din partea absolvenţilor cu privire la şansa pe care le-o oferă viaţa imediat după ce finalizează o formă de învăţământ. Mulţi consideră că imediat ce au terminat şcoala următoarea etapă, obligatorie, este să muncească în domeniul pentru care s-au pregătit, ceea ce, în contextul economic actual, este destul de dificil”.
Angajator: „Din păcate, nu am descoperit în privirea acestor tineri dorinţa de muncă”
Cei mai mulţi dintre angajatorii prezenţi la bursa de ieri au selectat mai mulţi tineri pentru interviuri, însă impresia generală era că puţini au fost interesaţi cu adevărat să-şi găsească un job.
Cristian Ioniţă, care reprezenta Restaurantul Centru Vechi din Suceava şi căuta bucătari şi ospătari, a declarat: „Din păcate, nu am descoperit în privirea acestor tineri dorinţa de muncă. Unii aveau calificare în domeniile pe care le căutăm, însă cum ei sunt la început de drum, la începutul unei experienţe noi de viaţă, mă aşteptam să găsesc o mai mare dorinţă de muncă”.
Aproximativ de aceeaşi părere era şi Mircea Halaicu, reprezentant al SC Elmax Servocomex SRL, care căuta ingineri, instalatori şi mecanici auto.
„Cei care au venit au fost cât de cât entuziaşti, dar nu foarte pregătiţi, în sensul că nu aveau CV-uri şi nu păreau foarte decişi. Ca număr au fost mai puţini decât mă aşteptam”, a declarat Mircea Halaicu.
Vizarea carnetului de şomaj, singurul obiectiv al multora dintre tineri
În jurul orei 11.00, la o oră de la debutul bursei, numărul de participanţi era deja destul de mic. Surprindea însă aglomeraţia de la una dintre mese. Era cea la care personalul AJOFM viza carnetele de şomaj ale absolvenţilor care au solicitat indemnizaţia de 250 de lei pe lună, care se încasează timp de şase luni de zile. Conform legii, tinerii care primesc şomaj trebuie să demonstreze că îşi caută de muncă pentru a lua în continuare banii. Prezenţa la bursă a însemnat automat că tinerii îşi caută un loc de muncă, iar carnetele le-au fost vizate.
Cei mai mulţi dintre tineri s-au plâns că oferta de locuri de muncă a fost slabă, iar angajatorii le cer să muncească foarte multe ore pe bani puţini.
De precizat că numai din rândul absolvenţilor promoţiei 2013 în evidenţele AJOFM sunt înregistraţi 2.150 de şomeri.
Aproape 600 de tineri selectaţi. Nici unul angajat pe loc
Conform datelor contabilizate de AJOFM Suceava, la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi de ieri au fost disponibile în total 391 de posturi, 177 în Suceava, 86 în Fălticeni, 65 în Rădăuţi şi 63 în Câmpulung Moldovenesc.
Au participat în total, în cele patru locaţii, 1.211 persoane. De această dată angajatorii nu au mai făcut nici o angajare pe loc, ci doar au adunat CV-uri, pentru a-i chema ulterior pe tineri la interviuri.
Au fost selectaţi pentru o posibilă încadrare în muncă 584 de tineri, 290 în Suceava, 174 în Rădăuţi, 77 în Câmpulung Moldovenesc şi 43 în Fălticeni.
Rectorul USV: “85% din absolvenţii noştri îşi găsesc un loc de muncă în meseria pentru care s-au pregătit”
La bursa din municipiul Suceava a fost prezent, în calitate de gazdă a evenimentului, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Acesta a arătat că peste o mie de studenţi au terminat studiile de licenţă în acest an, iar alţi şapte sute au finalizat masteratul.
„În conformitate cu datele statistice pe care le culegem în fiecare an, rezultă că aproximativ 85% dintre absolvenţii noştri îşi găsesc un loc de muncă şi profesează în meseria pentru care s-au pregătit”, a declarat rectorul.
Cel puţin în cazul unora dintre facultăţile din cadrul USV acest procent pare foarte departe de realitate.
La Bursa locurilor de muncă din corpul A al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava au mai fost prezenţi şi Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, şi deputatul Alexandru Băişanu.
(28 sep 2013, 12:03:44
Iar tupeul ordinar de care dau dovadă factorii responsabili pe linia ocupării forței de muncă aproape că atinge paroxismul suportabilității decente – (argumentum ad hominem – see ofilitura aia de fostă parlamentară actualmente reșapată într-un post călduț de frecat menta pe nouăjnouă de mii de căciuli de parale d-ampülea).
Poate unul din puținele domenii care funcționează COREST în ruginitura asta de țară și reacționează corespunzător la indicatorii economici obiectivi, este domeniul privat, prin aceasta înțelegându-se și dinamica forței de pe piața muncii.
Este FOARTE NORMAL ca tineri studioși, competenți, care și-au tocit coatele pe bune pe băncile facultăților, iar părinții lor au cheltuit o mică avere cu școlarizarea lor, SĂ REFUZE CATEGORIC umilința propunerii unei slujbe de slugă, remunerată cu bani de-o ciungă, o scobitoare și două kilograme de cartofi degerați. (slujbe propuse de niște pitecantropi „descurcăreți” care nici măcar nu au habar câte urechi au plantate în propria căpățână.)
Căci acei tineri, străluciți la minte fiind, au deslușit de mult tâlcurile și rosturile Absurdistanului Rromânesc, prin compilarea tuturor exemplelor de netoți, netoade, fufe, putori, bețivi, analfabeți, reduși mintal, scelerați, etcaetera, etcaetera, care s-au născut sub semnul benefic al unei stele protegiutoare, stea concretizată într-un tată, bunic, cumătru, amant, prieten, vecin, … care să le pună o vorbă bună la amploierea în supraaglomeratul sistem de trântori bugetari*