Nechifor va conduce Consiliul Consultativ al Turismului din judeţul Suceava

La Gura Humorului a avut loc ieri şedinţa de constituire a Consiliului Consultativ al Turismului din judeţul Suceava. La întâlnirea de ieri au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, primarii din Gura Humorului, Marius Ursaciuc,  din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, şi din Vatra Dornei, Ilie Boncheş, precum şi reprezentanţi ai agenţiilor de turism, ai structurilor de primire turistică şi ai asociaţiilor din acest domeniu din judeţul Suceava. Potrivit spuselor şefului Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică, Dănuţ Burgheaua, Consiliul Consultativ va fi condus de preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor.

Printre atribuţiile Consiliului Consultativ al Turismului se numără dezvoltarea activităţilor de promovare a serviciilor operatorilor economici din turism, propunerea de măsuri pentru dezvoltarea turismului şi propunerea de programe care să asigure creşterea competitivităţii ofertei de turism în judeţul Suceava.

În ceea ce-l priveşte pe Cătălin Nechifor, acesta a precizat că îşi doreşte ca operatorii de turism care fac parte din acest Consiliu Consultativ să nu se gândească la concurenţa dintre ei, ci la modul în care poate fi dezvoltat turismul din judeţul Suceava.

 „Nu vreau să ne gândim la concurenţă. Nu facem concurenţă între oraşe sau între agenţii de turism. Dacă această componentă are capacitatea să se dezvolte, dacă vor fi mai mulţi care vor dezvoltarea turismului, atunci vom avea de câştigat”, a declarat Cătălin Nechifor.

El a adăugat că în momentul de faţă se constată o creştere uşoară a numărului de turişti care vizitează anual judeţul Suceava, apreciind că acest lucru se datorează şi serviciilor de calitate şi preţurilor rezonabile. Preşedintele Consiliului Judeţean a atras însă atenţia că nici în momentul de faţă judeţul Suceava nu dispune şi nu a creat pachete turistice. Cătălin Nechifor a mai precizat că soluţia pentru dezvoltarea turismului ar fi realizarea unor investiţii majore în acest domeniu de activitate. Nechifor a făcut referire la o serie de proiecte începute sau aflate în faza de promovare, printre care pârtia de schi de pe masivul Rarău, zona de agrement din Parcul Nada Florilor din Fălticeni, realizarea mai multor puncte de belvedere în zone turistice, promovarea vizuală a atracţiilor turistice din judeţ, precum şi deschiderea unui parc de aventură în Păltinoasa şi a unui muzeu de tehnică militară.

Operatorii de turism reclamă evaziunea fiscală din acest domeniu

Pe de altă parte, în cadrul discuţiilor care au avut loc la constituirea acestui Consiliu Consultativ, o parte dintre agenţii economici prezenţi la şedinţă au ridicat mai multe probleme cu care se confruntă în această activitate, printre acestea fiind şi practica unor unităţi de primire în care turiştii nu sunt înregistraţi în mod oficial. Proprietara uneiagenţii de turism din Vatra Dornei, Carmina Cozan, a afirmat că evaziunea fiscală este o problemă importantă în domeniul turismului, acuzând în acelaşi timp şi modul extrem de facil în care unităţile de primire turistică primesc clasificările pentru funcţionare.

„Nu mai există controale atunci când se clasifică o astfel de unitate. La Câmpulung Moldovenesc se dau pe bandă rulantă, şi clasificările, şi atestările în turism”, susţine Carmina Cozan. La rândul său, şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, a spus că evaziunea fiscală ar putea fi redusă prin evidenţierea specială a unităţilor de primire turistică care îşi înregistrează turiştii. „Putem crea o emblemă pentru unităţile care respectă standardele de calitate şi fiscalitatea. Iar turistul să-şi asume dacă vrea să se cazeze la negru sau dacă vrea să stea într-o unitate care respectă legislaţia”, a precizat Nechifor.

Printre cei care au luat ieri cuvântul s-a numărat şi un francez care a dezvoltat o afacere în turism în comuna Putna, Pascal Garnier, acesta atrăgând atenţia asupra importanţei existenţei unor pachete turistice, dar şi a necesităţii promovării patrimoniului tradiţional. „Vin turişti străini şi nu mai am ce să le arăt. Înainte erau case tradiţionale frumoase, iar în locul acestora au apărut castele roz. Acum nu mai am ce să arăt. De aceea, ceea ce s-a reuşit să se păstreze ar trebui să fie protejat”, a spus Pascal Garnier.